Un sondaj Salvaţi Copiii România relevă faptul că 73.868 de copii români trăiesc fără unul sau ambii părinţi, aceştia fiind plecaţi la muncă în străinătate. Majoritatea nu intenţionează să se întoarcă definitiv în România.
"Când mama mea pleacă, pur si simplu simt că nu mai trăiesc. Mami pleacă de când eu aveam 6 ani,
iar fratele meu 2. Când a plecat prima data, am plâns şi am crezut că m-a părăsit, dar după, bunica mi-a explicat că a plecat pentru noi toţi, pentru mai bine. De fiecare dată când mami pleacă, eu rămân cu bunicii, fratele şi tata. Anul acesta, urmează să plece şi tata, atunci nu ştiu cum o să reacţionez, dar cred că am să plâng", a spus o fetiţă de 12 ani care participă la activităţile psiho-educaţionale organizate de Salvaţi Copiii.
"În statisticile oficiale sunt 73.868 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate (Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, septembrie 2022), din care 21.276 sunt complet lipsiţi de îngrijirea părintească, având ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provenind din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Neoficial însă, numărul acestora este mult mai mare", se arată în sondajul Salvaţi Copiii România.
"Intenţia de a lua copilul în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantionul măsurat de Salvaţi Copiii România. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă", evidenţiază organizaţia.
Conform sursei citate, foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.
Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) - 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).
Fenomenul copiilor rămaşi în ţară, în vreme ce părinţii lor muncesc în străinătate, este unul de amploare, definitoriu pentru România postdecembristă, susţine organizaţia.