Ciupercenii Noi - mini Delta Olteniei !

În sudul judeţului Dolj se găseşte un paradis acvatic, o mini-deltă a Dunării, prea puţin cunoscută. Turiştii n-au auzit de el. Nici măcar localnicii nu ştiu ce comoară se află în apropiere. Ei sunt obişnuiţi cu bălţile, cu păsările ce-şi găsesc adăpost în zonă… Ba mai mult, inconştient, uneori distrug acest loc unde, în timpul verii, îşi fac cuibul mii de păsări.

În zona inundabilă a Dunării, pe zeci de mii de hectare se găsesc mai multe situri naturale, arii protejate şi rezervaţii naturale de interes naţional sau internaţional. Cea mai mare parte o reprezintă situl Natura 2000 Calafat-Ciuperceni-Dunăre, care este şi Sit Ramsar. Situl se întinde pe o suprafaţă de 29.206 hectare şi se află pe teritoriul municipiului Calafat şi al comunelor Ciupercenii Noi, Desa, Ghidici, Piscu Vechi, Poiana Mare, Rast.

La rândul său, situl cuprinde alte arii protejate şi rezervaţii naturale: Ciuperceni-Desa, sit Natura 2000 – 200 ha, Rezervaţia ornitologică Ciuperceni-Desa (com. Ciupercenii Noi) – 200 ha, Balta Neagră – rezervaţie naturală acvatică (com. Desa) – 1,20 ha, Balta Lată – rezervaţie naturală acvatică (com. Ciupercenii Noi) – 28 ha.

žÎn perimetrul sitului există mai multe zone umede (bălţi permanente şi/sau temporare, gârle, mlaştini, ostroave), al căror nivel hidrologic depinde de viiturile Dunării şi mai puţin de precipitaţii.

Zonele umede din sectorul ariei naturale protejate Ciuperceni – Desa sunt locuri de popas prielnice pentru multe specii acvatice migratoare, specii care aparţin patrimoniului natural internaţional, multe dintre ele fiind defavorizate din punct de vedere al conservării.

Specii protejate

Aici trăiesc peste 140 de specii de păsări, unele rare, printre care se numără barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa, codobatura albă, stârcul roşu, stârcul de noapte, stârcul galben, corcodelul mare etc.

Situl găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: 39 de specii din anexa 1 a Directivei Pasari, 71 de de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei de la Bonn şi 6 specii periclitate la nivel global.

Locul este important pentru iernat pentru speciile de raţe şi gâşte. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Tot aici îşi fac cuib o treime din berzele care trăiesc in Europa.

Rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi se întinde pe o suprafaţă de 500 ha şi a fost declarată rezervaţie ornitologică în anul 1971. Este singurul loc din Lunca Dunării care a rămas neîndiguit.

Rezervaţia ornotologică Ciuperceni-Desa a fost declarată arie specială de protecţie acvafaunstică în cadrul REE Natura 2000.

O parte importantă a ariilor protejate din zona Calafat-Ciuperceni-Desa, o constituie pădurile din Lunca Dunării.În apropiere de Ostrovul Acalia se găseşte un pâlc de stejari seculari.

Obiective turistice

În zona acestor arii protejate se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice), astfel:

• Biserica „Sf. Mucenic Gheorghe” din Calafat, construcție 1856
• Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Calafat, construcție secolul al XIX-lea
• Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Calafat, construcție 1869
• Biserica „Sf. Nicolae” (Calafat), construcție secolul al XIX-lea
• Biserica „Sf. Nicolae” din Desa, construcție 1860

Muzeul Castraviţa din Desa este singurul muzeu privat din Oltenia. A fost înfiinţat de Asociaţia culturală „Castraviţa” şi amenajat în casa fostului profesor de istorie din comună, Marian Oprişan. Muzeul conţine o secţiune istorică şi una etnografică. În fosta pivniţă a casei, prof. Oprişan a amenajat două încăperi, exact ca un bordei. Una dintre camere este o bucătărie cu ogeac – tipic oltenească – , iar cealaltă este camera de dormit, cu un război de ţesut şi o ladă de zestre plină cu costume populare autentice.

Muzeul este deschis în permanenţă şi nu se percepe taxă de intrare.

Comuna Desa este cunoscută de multă vreme în istoriografia noastră prin numeroasele descoperiri aparţinând epocii romane: ceramică, bronzuri, monede. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite, precum şi tezaurul de denari imperiali sunt expuse la Muzeul Olteniei din Craiova.

În Lunca Dunării, în apropiere de fostul punct de grăniceri se află siturile arheologice din diferite perioade istorice, de unde s-au scos la lumină aceste obiecte:

• Tumuli din Hallstat – Cultura Basarabi
• Cimitir din epoca bronzului şi cimitir roman – La Ruptură
• Castrul roman de la Castraviţa

Pentru a ajunge la siturile arheologice, se porneşte din comuna Desa şi se străbate un drum de pământ de aproape 8 km. Este indicat să se meargă cu o maşină de teren şi în sezonul uscat.

Drumul traversează terenurile ce au aparţinut familiei de boieri Marincu. Reşedinţa de vară se mai zăreşte şi acum. În trecut a fost sediul IAS-ului. Clădirea este în paragină. Nici autorităţile, şi nici moştenitorii (după retrocedare) nu s-au îngrijit de ea.

Mergând mai departe, se ajunge în zona bălţilor… la mini-delta Olteniei şi, apoi… la Dunăre.