Mărturia unui ofițer în rezervă : Nu am auzit de Ciucă la Nassiryah
„Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia” – acesta este titlul unei noi investigații Recorder, un material care aduce în prim-plan acțiunea militară pe baza căreia Nicolae Ciucă și-a construit de-a lungul anilor imaginea de „ostaș în slujba țării”, dar și cariera politică. În emisiunea „România în Direct”, la Europa FM, Cătălin Striblea a dezbătut investigația alături de ascultători și a aflat de la Cornel, șef de stat major al unui batalion care a fost implicat în misiunea de la Nassiriya în 2006, că „Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică”. „Am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată”, a mai spus Cornel la Europa FM.
„Eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I”, a explicat Cornel și a adăugat că „Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă”.
Armata, pe timp de pace, „are unități care sunt gata de luptă în orice moment și unități de generare”
Cornel: „Sunt un ofițer în rezervă și chiar am participat la misiunea din Irak în baza din Nassiriya. Dar înainte de a vă spune despre subiect, aș vrea să vă spun că subscriu în totalitate la ce a spus colegul care a vorbit înainte despre nivelul de pregătire al armatei.
Probabil că lumea nu știe sau multă lume nu știe cum funcționează armata pe timp de pace – are unități care sunt gata de luptă în orice moment și unități de generare. Unitățile care sunt gata de luptă se completează până la nivelul de război din personalul dela unitățile de generare, iar cu cealaltă parte unitățile de generare primesc rezerviștii și îi pregătesc pentru front în anumite perioade – o lună, două, trei, în funcție de nivelul de pregătire al fiecăruia.
Ca atare, nu putem confunda… am văzut și eu reportajul celor de la Recorder de acum vreo doi ani sau anul trecut. Probabil ei erau într-o unitate de generare, care este redus încadrată cu personal și sunt de acord că sunt copleșiți de activitățile administrative.
Dar cele care sunt gata pentru luptă trebuie să mă credeți pentru că eu am făcut parte dintr-o astfel de structură, dintr-o brigadă mecanizată care a făcut misiuni în teatrele de operații – acestea fac instrucție și trageri și tot ce trebuie astfel încât militarul trebuie să fie pregătit atunci când este trimis în misiune”.
„Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică” / „Am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată”
Cătălin Striblea: Sunt convins că avem și părți bune din armată. Sunt convins că în unele locuri s-a înzestrat, sunt în convins că în altele sunt probleme. Nu sunt de acord nici cu teoria că România este o apă și un pământ aici, nu. Dar sigur că mai sunt de făcut ca peste tot. Ziceați că vreți să-mi vorbiți despre Nassiriya. Înțeleg că ați fost acolo sub comanda Generalului Ciucă sau în altă perioadă?
Cornel: „Nu sub comanda Generalului Ciucă, eu am fost în anul 2006, într-o misiune de șase luni de zile, într-unul dintre detașamentele care a fost în anul 2006 în misiune. Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică. Sper să nu mă înșel, dar cred că în Cuiul Cătării e cineva care publică articole în mod deosebit despre armată.
Și atunci am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată că detașamentul românesc a avut intervenții de luptă în teren de genul celor care se spun în povestea cu eroul de la Nassiriya. Pentru că dacă ar fi fost așa, vă rog să mă credeți că se transmite de la detașament la detașament. Și informația rămâne, rămân poveștile, se transmit. Și părțile bune și părțile rele dintr-o misiune”.
Cătălin Striblea: Adică există folclor al cazarmei, care ar fi povestit.
Cornel: „Da, vă dați seama că nu ar fi trecut neobservată o asemenea chestiune. În condițiile în care eu am fost după trei rotații, a patra rotație după ce a fost domnul Ciucă, când era el comandant la batalionul cu care a fost în misiune”.
„Eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I”
Cătălin Striblea: Eu am mai întâlnit niște semne de întrebare pe niște bloguri militare, le-am văzut azi, colegi de-ai dumneavoastră, care povesteau despre asta cu un semn de întrebare și spuneau „Domnule, acolo la Nassiriya nu pare că s-au întâmplat mai multe lucruri decât s-au petrecut în Afganistan, unde militarii au avut incidente”. Deci, pentru dumneavoastră povestea de la Recorder pare credibilă?
Cornel: „Pentru mine pare credibilă. Eu chiar am rămas surprins cum de, după ce a apărut articolul respectiv, nu am mai auzit pe nimeni discutând despre povestea asta. Probabil că acum s-au activat cei de la Recorder în contextul actual cu campania electorală.
Și, încă o chestiune, eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I. Vă rog să mă credeți. El trebuie să conducă acțiunea de luptă din punctul de comandă, astfel încât dacă subunitatea care este în teren are nevoie de sprijin, comandantul intervine și spune cu ce sprijină pe comandantul misiunii din teren”.
„Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă”
Cătălin Striblea: Am o curiozitate. Zic generalii italieni că „domnul General Ciucă ne-a comunicat că el nu poate angaja batalionul în luptă fără aprobare de la București, fiind chemat să-i sprijine pe italieni”. Și informația aceasta apare repetată de mai multe ori. Și s-a spus și că partea românească preferă să nu pierderi de vieți omenești. Există așa o gândire, poate sunt ani diferiți? Dar când ați fost dumneavoastră, care era gândirea asupra acestei chestiuni?
Cornel: „Vă dați seama că niciun comandant nu dorește să aibă pierderi de militari în misiune, dar asta este normală și logică. Cealaltă chestiune, vă pot confirma că așa este. Batalionul când pleacă în misiune are un mandat de la eșalonul superior care îl trimite din țară. În care i se precizează ce tipuri de misiuni poate executa. Tot acest mandat este este elaborat de acord cu partenerul cu care vom lupta în teatrul de operații. El știe care este mandatul structurii de forțe românești și nu-i va da misiuni în care el nu are voie să fie implicat.
Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă. Am avut alte tipuri de misiuni în zona noastră de responsabilitate, dar nu angajarea directă în acțiuni de luptă”.
Cătălin Striblea: Și în lipsa acestui mandat, comandatul lor – oricare ar fi el – nu poate să o facă pe eroul pe acolo, să-și ia soldații…
Cornel: „Nu, nu, nu. Nu poate. Structura din teren poate fi angajată într-o luptă directă în cazul în care este atacată”.
„Dacă ar fi acționat în aceeași zonă de responsabilitate, în cazul în care nu erau subordonați direct batalionului românesc, ei nu puteau să ceară sprijin direct la batalion dacă au fost subordonați comandamentului italian”
Cătălin Striblea: Dar ce relatează colegul dumneavoastră, Subofițer de Poliție Militară – că au fost sub atac și că i-au chemat pe colegii români în ajutor. Putea să intervină batalionul?
Cornel: „Nu aș putea să bag mâna în foc, pentru că colegii de la Poliția Militară nu știu dacă acționau în aceeași zonă de responsabilitate sau sub aceeași comandă cu batalionul de manevră românesc. Dacă ar fi acționat în aceeași zonă de responsabilitate, în cazul în care nu erau subordonați direct batalionului românesc, ei nu puteau să ceară sprijin direct la batalion dacă au fost subordonați comandamentului italian”.
Urmărește aici întreaga emisiune „România în Direct”
„Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia” – acesta este titlul unei noi investigații Recorder, un material care aduce în prim-plan acțiunea militară pe baza căreia Nicolae Ciucă și-a construit de-a lungul anilor imaginea de „ostaș în slujba țării”, dar și cariera politică. În emisiunea „România în Direct”, la Europa FM, Cătălin Striblea a dezbătut investigația alături de ascultători și a aflat de la Cornel, șef de stat major al unui batalion care a fost implicat în misiunea de la Nassiriya în 2006, că „Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică”. „Am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată”, a mai spus Cornel la Europa FM.
„Eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I”, a explicat Cornel și a adăugat că „Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă”.
Armata, pe timp de pace, „are unități care sunt gata de luptă în orice moment și unități de generare”
Cornel: „Sunt un ofițer în rezervă și chiar am participat la misiunea din Irak în baza din Nassiriya. Dar înainte de a vă spune despre subiect, aș vrea să vă spun că subscriu în totalitate la ce a spus colegul care a vorbit înainte despre nivelul de pregătire al armatei.
Probabil că lumea nu știe sau multă lume nu știe cum funcționează armata pe timp de pace – are unități care sunt gata de luptă în orice moment și unități de generare. Unitățile care sunt gata de luptă se completează până la nivelul de război din personalul dela unitățile de generare, iar cu cealaltă parte unitățile de generare primesc rezerviștii și îi pregătesc pentru front în anumite perioade – o lună, două, trei, în funcție de nivelul de pregătire al fiecăruia.
Ca atare, nu putem confunda… am văzut și eu reportajul celor de la Recorder de acum vreo doi ani sau anul trecut. Probabil ei erau într-o unitate de generare, care este redus încadrată cu personal și sunt de acord că sunt copleșiți de activitățile administrative.
Dar cele care sunt gata pentru luptă trebuie să mă credeți pentru că eu am făcut parte dintr-o astfel de structură, dintr-o brigadă mecanizată care a făcut misiuni în teatrele de operații – acestea fac instrucție și trageri și tot ce trebuie astfel încât militarul trebuie să fie pregătit atunci când este trimis în misiune”.
„Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică” / „Am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată”
Cătălin Striblea: Sunt convins că avem și părți bune din armată. Sunt convins că în unele locuri s-a înzestrat, sunt în convins că în altele sunt probleme. Nu sunt de acord nici cu teoria că România este o apă și un pământ aici, nu. Dar sigur că mai sunt de făcut ca peste tot. Ziceați că vreți să-mi vorbiți despre Nassiriya. Înțeleg că ați fost acolo sub comanda Generalului Ciucă sau în altă perioadă?
Cornel: „Nu sub comanda Generalului Ciucă, eu am fost în anul 2006, într-o misiune de șase luni de zile, într-unul dintre detașamentele care a fost în anul 2006 în misiune. Eu am auzit despre povestea asta cu eroul de la Nassiriya în momentul în care domnul General Ciucă a trecut în rezervă și a intrat în viața politică. Sper să nu mă înșel, dar cred că în Cuiul Cătării e cineva care publică articole în mod deosebit despre armată.
Și atunci am rămas surprins când am citit despre eroul de la Nassiriya, în condițiile în care, cât am fost acolo în baza de la Nassiriya, nu am auzit pe nimeni să fi pomenit vreodată că detașamentul românesc a avut intervenții de luptă în teren de genul celor care se spun în povestea cu eroul de la Nassiriya. Pentru că dacă ar fi fost așa, vă rog să mă credeți că se transmite de la detașament la detașament. Și informația rămâne, rămân poveștile, se transmit. Și părțile bune și părțile rele dintr-o misiune”.
Cătălin Striblea: Adică există folclor al cazarmei, care ar fi povestit.
Cornel: „Da, vă dați seama că nu ar fi trecut neobservată o asemenea chestiune. În condițiile în care eu am fost după trei rotații, a patra rotație după ce a fost domnul Ciucă, când era el comandant la batalionul cu care a fost în misiune”.
„Eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I”
Cătălin Striblea: Eu am mai întâlnit niște semne de întrebare pe niște bloguri militare, le-am văzut azi, colegi de-ai dumneavoastră, care povesteau despre asta cu un semn de întrebare și spuneau „Domnule, acolo la Nassiriya nu pare că s-au întâmplat mai multe lucruri decât s-au petrecut în Afganistan, unde militarii au avut incidente”. Deci, pentru dumneavoastră povestea de la Recorder pare credibilă?
Cornel: „Pentru mine pare credibilă. Eu chiar am rămas surprins cum de, după ce a apărut articolul respectiv, nu am mai auzit pe nimeni discutând despre povestea asta. Probabil că acum s-au activat cei de la Recorder în contextul actual cu campania electorală.
Și, încă o chestiune, eu am fost acolo ca șef de stat major al detașamentului, al structurii de forțe românești. Comandantul de batalion, cum am fost noi batalion de manevră, nu se duce în linia I. Vă rog să mă credeți. El trebuie să conducă acțiunea de luptă din punctul de comandă, astfel încât dacă subunitatea care este în teren are nevoie de sprijin, comandantul intervine și spune cu ce sprijină pe comandantul misiunii din teren”.
„Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă”
Cătălin Striblea: Am o curiozitate. Zic generalii italieni că „domnul General Ciucă ne-a comunicat că el nu poate angaja batalionul în luptă fără aprobare de la București, fiind chemat să-i sprijine pe italieni”. Și informația aceasta apare repetată de mai multe ori. Și s-a spus și că partea românească preferă să nu pierderi de vieți omenești. Există așa o gândire, poate sunt ani diferiți? Dar când ați fost dumneavoastră, care era gândirea asupra acestei chestiuni?
Cornel: „Vă dați seama că niciun comandant nu dorește să aibă pierderi de militari în misiune, dar asta este normală și logică. Cealaltă chestiune, vă pot confirma că așa este. Batalionul când pleacă în misiune are un mandat de la eșalonul superior care îl trimite din țară. În care i se precizează ce tipuri de misiuni poate executa. Tot acest mandat este este elaborat de acord cu partenerul cu care vom lupta în teatrul de operații. El știe care este mandatul structurii de forțe românești și nu-i va da misiuni în care el nu are voie să fie implicat.
Asta m-a și surprins în povestea pe care am citit-o acum un an sau doi, că s-a participat la acțiuni de luptă în teren… Nu pot să bag mâna în foc că batalionul domnului General Ciucă a avut mandatul acesta, dar eu când am fost – batalionul nostru nu avea mandat să meargă la acțiuni de luptă. Am avut alte tipuri de misiuni în zona noastră de responsabilitate, dar nu angajarea directă în acțiuni de luptă”.
Cătălin Striblea: Și în lipsa acestui mandat, comandatul lor – oricare ar fi el – nu poate să o facă pe eroul pe acolo, să-și ia soldații…
Cornel: „Nu, nu, nu. Nu poate. Structura din teren poate fi angajată într-o luptă directă în cazul în care este atacată”.
„Dacă ar fi acționat în aceeași zonă de responsabilitate, în cazul în care nu erau subordonați direct batalionului românesc, ei nu puteau să ceară sprijin direct la batalion dacă au fost subordonați comandamentului italian”
Cătălin Striblea: Dar ce relatează colegul dumneavoastră, Subofițer de Poliție Militară – că au fost sub atac și că i-au chemat pe colegii români în ajutor. Putea să intervină batalionul?
Cornel: „Nu aș putea să bag mâna în foc, pentru că colegii de la Poliția Militară nu știu dacă acționau în aceeași zonă de responsabilitate sau sub aceeași comandă cu batalionul de manevră românesc. Dacă ar fi acționat în aceeași zonă de responsabilitate, în cazul în care nu erau subordonați direct batalionului românesc, ei nu puteau să ceară sprijin direct la batalion dacă au fost subordonați comandamentului italian”.