Istoria comunei Negoi

Istoria comunei Negoi

Vârstnicii satului povestesc că numele localității se crede că vine de la Neagoe Basarab. În timpurile cele mai vechi, teritoriul pe care este situată comuna a aparținut familiei Brăiloiu și a fost trecută ca zestre unui principe, graf austriac, prin căsătoria sa cu o fiică a lui Neagoe Basarab. Apoi a devenit moștenirea lui Brăiloiu Cornițoiu și, în fine, vândută lui Paciurea, pe timpul lui Alexandru Șuțu. Era o localitate veche, în trecut, cunoscută sub numele de Urâți. Nu se știe data exactă a primei menționări documentare, însă se spune că fondatorii satului erau niște oameni mari, uriași, cu figură urâtă. Satul a luat numele lor. În jurul anului 1790, din cauza inundațiilor dese la care era expusă comuna Urâți, locuitorii s-au mutat la conacul lui Neagoe, unde se afla și comuna cu numele acestuia. Comuna şi-a schimbat denumirea în Negoi. Dovadă a vremurilor demult apuse stă biserica, monument istoric, din localitate. Negoiul a avut o vreme anexată şi actuala comună Catane, iar pe la 1845, moşia era proprietatea prinţului Gheorghe Bibescu, fost domnitor în Muntenia. Tot o dovadă vie a trecutului au rămas şi conacele foştilor boieri. Clădiri cu o arhitectură deosebită, revendicate, apoi vândute de moştenitori sunt la un pas să cadă. Nici nu mai ştiu oamenii locului cui aparţin aceste imobile. La urechile lor a ajuns faptul că, iniţial, conacele au fost cumpărate de italieni, vândute apoi unor nişte nemţi, care, potrivit localnicilor, nu s-au arătat în comună… Aceste conace aparţineau pe vremuri boierilor Gabroveanu, care stăpâneau toate câmpurile din comuna Negoi şi câmpiile din jur. Cele două conace au servit în vremea comuniştilor drept spital de psihiatrie, respectiv sediu de primărie până în urmă cu ceva ani. „După apariţia Legii retrocedărilor, urmaşii boierilor Gabroveanu au intrat în posesia conacelor boiereşti, adevărate palate, dovadă vie că în acele timpuri boierii o duceau foarte bine… Conacul are o arhitectură de invidiat, iar în interior uşile şi tavanele un stil aparte. De-a lungul anilor, copiii se jucau în jurul conacelor. Povesteau că văd pe ferestre în interior tablori deosebite. Spuneau că erau suflate cu aur. Pe timpul lui Ceauşescu, în acest conac care funcţiona ca spital a lucrat doctorul Udriştoiu. Era o clinică de psihiatrie recunoscută în toată ţara… După ce a fost însă vândută, de proprietate s-a ales praful. Deşi unul dintre conacele impozante este situat chiar lângă sediul primăriei, rudarii şi hoţii au vandalizat imobilul, fără ca nimeni să intervină. Dincolo de faptul că era o proprietate privată, era o dovadă vie a trecutului nostru. Moştenitorii nu au dorit decât bani, nu le-a păsat în mod clar de rădăcinile lor. Pe lângă aceste conace, tot boierii Gabroveanu aveau herghelii de cai şi grajduri întinse, de care însă s-a ales praful. S-a furat tot, nu mai există nimic“, a povestit Lidia Adriana Zavelea, primarul comunei Negoi.