Centenarul Marii Uniri este un moment cu o puternică încărcătură istorică, dar şi emoţională. Pentru acest vis naţional, sute de mii de români s-au mobilizat încă din vara anului 1916 şi au plecat pe fronturile Primului Război Mondial. Mulţi şi-au strâns atunci familia în braţe pentru ultima dată. Au căzut răpuşi de gloanţele nemiloase şi nu au mai revenit în gările unde s-au despărţit de cei dragi. Au lăsat în urmă multă durere pe obrajii părinţilor sau ai copiilor. Pentru jertfă, numele lor sunt trecute pe monumentele în jurul cărora ne strângem an de an de 1 Decembrie. Fiecare localitate are proprii eroi. Şi fiecare erou are povestea lui. Despre ei şi poveştile lor, oamenii din Băileşti vorbesc azi, sunt înaintaşii lor, dar şi ai noştri, care au contribuit la Marea Unire.

Momentele plecării şi revenirii de pe front mai sunt şi azi trăite cu emoţii puternice de veteranii de război rămaşi în viaţă. La Băileşti, Ion Pescărel sau nea Ion, cum îi spun localnicii, este singurul localnic care a supravieţuit unui război mondial. A serbat în aceste zile apropiate Centenarului Marii Uniri vârsta de 100 de ani şi a fost decorat de primarul oraşului, Costel Pistriţu, cu titlul de Cetăţean de Onoare al Băileştiului. Cu acest prilej, a spus şi celor de azi cum era Băileştiul în timpul războiului. „Zile și nopți, gara de la Băilești era plină de lume; copii care-și așteptau părinții, părinți care-și așteptau copiii. Când oprea trenul în gară coborau militari, iar oamenii se adunau în jurul lor, izolau câte un nou sosit, se făcea un cerc de oameni necăjiți, ce voiau să afle vești cu sufletul la gură despre ruda sa, dacă mai este sau nu în viață, pentru ca apoi cercul să se subțieze și el să rămână cu ai lui. Plecau, apoi unii bucuroși că aflaseră că o să le vină fiul, dar mulți, foarte mulți, plângând sau sperând că cel așteptat are să vină într-o zi…“, povestește băileşteanul Ion Pescărel. A luptat pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial, ca sergent în Regimentul 1 artilerie grea pe fronturile de la Nistru, Prut, Odessa, Stalingrad.

Pe front au sărutat pământul ţării pentru ultima dată

Prin clipe la fel de grele au trecut şi cei care au luptat în Primul Război Mondial şi au contribuit la realizarea Marii Uniri. Mulţi dintre ei au căzut pe front. Poveştile lor au rămas scrise şi sunt duse mai departe de băileşteni.
„Într-o zi ploioasă de toamnă, spre seară, plutonul comandat de sublocotenentul Nicolae Gh. Poenaru pornește la contraatac. Un glonț, în vârtejul luptei, îl lovește în frunte. Șovăie o clipă, apoi se rostogolește la pământ, iar sângele cald sărută pentru ultima oară pământul sfânt al țării“. Sunt ultimele clipe de viaţă ale lui Nicolae Poenaru, din Băileşti, care în toamna anului 1916, la vârsta de 20 de ani, era chemat sub arme ca sublocotenent în Regimentul 31 infanterie Calafat. Pentru acest erou în curtea Bisericii Sf. Petru și Pavel din Băilești a fost înălțată o cruce comemorativă, pe care au fost încrustate cuvintele: „Patria recunoscătoare“. Același mesaj a fost transmis familiei printr-un „brevet de onoare“.
Pe front au plecat şi dascăli de la acea vreme. Marin Mirescu a fost un exemplu de învățător, cetățean cu mare influență asupra părinților elevilor săi, cărora, cu dărnicie și dezinteresat, le oferea sfaturi și ajuta să depășească momentele mai dificile puse în calea vieții. Este descris de localnici ca un mare iubitor de țară, apărător devotat, prin cuvânt sau cu arma în mână, al independenței, unității și integrității țării. După absolvirea școlii militare de ofițeri de rezervă a fost repartizat în Regimentul 7- „Vânători de munte“ în calitate de comandant al Plutonului 4 din compania a VIII-a, unitate care a participat la luptele din vara anului 1917 de la Oituz, și care alături de luptele de la Mărăști și Mărășești va pecetlui, prin sângele vărsat, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Altă personalitate în memoria vie a Băileştiului este generalul-maior Iancu Ghenescu. A urmat cursurile școlii primare în localitate, apoi Școala Militară de Infanterie, absolvită cu rezultate excepționale în 1916. Ca tânăr ofițer este încadrat în Regimentul 31 infanterie Calafat, comandant de pluton şi participă la principalele bătălii din Războiul de Întregire, dovedind calități de comandant militar și strateg, care-i vor permite ascensiunea în plan militar.

Sute de eroi pe monumentul „Întregirea neamului“

Alături de personalităţile menţionate anterior, în Primul Război Mondial au luptat sute de băileşteni, în memoria cărora a fost ridicat monumentul „Întregirea neamului“, amplasat în centrul civic al oraşului. O construcţie sobră pe care stăruie soldatul într-o încleștare nebună cu dușmanul țării, cu arma în mână. În punctul cel mai de sus al monumentului se vede o trâmbiță în mâna stângă a femeii luptătoare, angajată în luptă, cu ținuta vestimentară răvășită de iureșul înaintării, ținând în mâna dreaptă coroana recunoștinței.
Actul festiv de dezvelire a monumentului s-a realizat pe 21 septembrie 1924. Deși surse oficiale dau cifra de 266 căzuți în luptele Primului Război Mondial, cărora le este dedicat monumentul, numărul total al celor înscriși pe plăci este 384.
Pe soclul dăltuit în piatră scrie „Eroilor băileşteni morţi pentru patrie“ 1916-1919, Cerna, Jiu, Olt, Argeș, Siret, Mărăști, Mărășești, Oituz, Dunăre, Nistru, Tisa“. Mai jos vom reda numele celor care au căzut în luptă.

Ofițeri: Căpitan I. Anghelescu; Locotenenții – G.I. Becherescu, Drăgușin C-tin; Sublocotenent Poenaru C. Nicolae.

Subofițeri: Plutonierii – CulaVasile, Staicu Grigorie, Costică Ghenescu, Stoianovici Dumitru, Ghenescu C-tin, Iureș Ilie, Săceanu C-tin.

Sergenți: Bârlan Ion, Cojocaru Mircea, Crăciunoiu D-tru, Dunăreanu Marin, Gabroveanu Nicolae, Ilie Iureș, Pirucă D-tru, Poenaru P.Ion, Roșu D-tru, Săceanu C-tin, Săceanu Ștefan, Șișu Marin, Teodorescu Petre, Uncheașu Marin, Vădeanu Ilie, Vânătoru Panait, Vițălaru Ștefan.

Caporali: Ciochia Nichita, Gabroveanu V. Nicolae, Gaciu Enciu, Marcu Haralambie, Moțățeanu Ștefan, Popa Atanasie, Roșu D. Mitrică, Topuzu C-tin, Țonea Ghe., Vădeanu Ștefan, Vătafii Carol, Voicu Nicolae.

Soldați: Albișor Mihai, Amzulescu Dtru., Amzulescu Mih. Nic, Amzulescu M. Nicolae, Amzulescu Stan, Anghel Alexandru, Aranghel Gheorghe, Aranghel C. Ilie, Aranghel Ion, Aranghel Pătru, Bădelel Alex, Bădele Iancu, Bădele D-tru, Bădele Marin, Bădele Vasile, Bădină Dinu, Bădină Ilie, Bălună Gheorghe, Banciu C-tin, Becherescu D-tru, Becherescu C-tin, Becherescu Ilie, Becherescu Vasile, Becherescu Petre, Becherescu Marin, Becea P Alexandru, Beică Ion, Boabă Florea, Boabă C-tin, Boabă Ion, Boabă Vâlcea, Bobocel Florea, Bobocel Stan, Bogdan Marin, Bonea Alex, Boțea Iancu, Boțea Alex, Bragagiu Ion, Bratu FI., Buică Marin, Buzatu D-tru, Buzdugan Petre,
Calopăreanu Ion, Cămin Ion, Catană Chirilă, Catană C-tin, Călineț Radu, Cicic Victor, Ciobanu Ștefan, Ciobanu Stan, Ciocâlteu Pătru, Ciochia D-tru, Ciochia D. D-tru, Ciochia Alex, Ciochia Gheorghe, Ciochia Ilie, Ciochia Marin, Ciochia Ștefan, Ciocioană F. Alex, Ciocioană N D-tru, Ciocioană Ștefan, Ciocioană M. C-tin, Ciocioană D. Ion, Ciocioană Ilie, Ciocioană Marin, Ciocioană Iorgu, Ciciulin Firu, Ciontu D-tru, Ciucă Dinu, Ciucă Mihalache, Ciuciulete Ion, Ciuciulete M. Ion, Clopotiveanu Petre, Coadălată Ghe., Ciocioană Ilie, Stoianovici D-tru, Cocioabă C-tin, Coconoiu C-tin, Coicea Petcu, Cojocaru Ion, Colan Ion, Conea Ion, Constantin Mihai, Corneanu Ion, Costea Ștefan, Covaciu Iovan, Crăciunoiu N Fănel, Crăciunoiu C-tin, Croitoru FI, Cula Ghenea, Curcan Constantin, Dafina Ion, Dan B Ion, Dafina M Petre, Dan Ispas, Dicea Vasile, Dimoiu Ion, Dincă Ilie, Dișa Dumitru, Duinea Marin, Dulamă Ctin, Dunăreanu D-tru, Dunăreanu G. Ion, Dunăvățu Ion, Dunăvățu D D-tru, Dunăvățu Nicolae, Durac T FI., Durac Nicolae, Duță Ion, Dută Ghe, Firțulescu D-tru, Firțulescu Marin, Firțulescu Victor, Fițoiu C-tin, Gabroveanu M.Iovan, Gabroveanu D. Ion, Gabroveanu Gh., Gabroveanu Ion, Gabroveanu V.Nic, Gabroveanu Florea, Gabroveanu Camen, Gabroveanu Marcu, Gaciu T.Alex, Gaciu T. Gh., Gegiu Marin, Gheorghișan Ion, Gheorghișan I.Ilie, Gheorghișan Marin, Ghișa Gheorghe, Giurgea Nicolae, Gomotârceanu Alex., Gomotârceanu Ion, Gotovan Ion, Gotovan Pătru, Gubăuceanu D., Gubăuceanu M,. Gușetoiu Nicolae, Ignat L. Ignat, Ignat Nicolae, Ilie V. Nicolae, Iordache Iancu, Iota P. Ristea, Iovan Mihai, Iures Alex., Jianu Gheorghe, Jianu Stan, Jifcu Ion, Jifcu St. Ion, Lazăr Bera, Lazăr C-tin, Lazăr Dobre, Licurici Florea, Lucan Tache, Marcu Alex., Matara Alex., Marcu C-tin, Marcu Patru, Marcu I. Alexandru, Măcărău Petre, Mălin Mihai, Mălin Ștefan, Marinescu Leonida, Mănucu Ion, Mateescu Costică, Micu Alexandru, Micu C-tin, Mișa Sima, Mitescu C-tin, Mirodiu C-tin, Mititelu Gh. Costea, Mititelu Nicolae, Mititelu Camen, Mitroi N. Marin, Mitroi I. Marin, Mitroi Stan, Mitran C-tin, Mladin Marin, Monea Stan, Moncea Stancu, Moreanu Haralambie, Moreanu S. Ion, Moreanu Petr,e Moreanu Ștefan, Moreanu Ilie, Moreanu Marin, Moțățeanu Marin, Mustața I C-tin, Mustața Marin, Mustața D-tru, Mustața Tudor, Nacu T. Ion, Nacu Marin, Naegoe Ion, Nedeianu Ion, Necșoiu M. C-tin, Negoianu Gheorgh,e Negoianu Pătru, Negreț Pascu, Negru Petre, Negru C-tin, Negru Stan, Nețoiu Florea, Nețoiu Ion, Neța Mihai, Neța D-tru, Nicolicioiu Nicolae, Ninu B. Ninu, Oaie F. C-tin, Oaie Gheorghe, Pascu Marin, Pascu Ion, Pascu Ștefan, Paraschivu D-tru, Pavel Ion, Păcurariu Simion, Păcurariu Ion, Pădureanu Stan, Pădureanu M. Nicolae, Pădureanu Stan, Pădureanu M. Ștefan, Pădureanu Toma, Pădureanu Vasile, Păduretu Tudor, Păduretu Gheorghe, Păuna Marin, Pârvuică Ion, Pârvuică C-tin, Pelea B. Ion, Pelea Florea, Pelea Toma, Petcuț Mihai, Petrișor D-tru, Petrișor Marin, Petrișor C. D-tru, Pirnea T. Ignat, Pistrițu C-tin, Poenaru D-tru, Penaru Ion, Poenaru Gheorghe, Poenaru C-tin, Poenaru Țenică, Poenaru Alexandru, Poenar Ilie, Popa Terente, Popa I. Stan, Popa I. Ion, Popa G. Ion, Popa C-tin, Popa Florea, Popescu Nicolae, Predatu Șt. C-tin, Predatu Ion, Predatu Alexandru, Pungaru C-tin, Rădulescu Gh. Ion, Rădulescu Ilie, Ristea Iovan, Roșu Florea, Roșu Ștefan, Roșu I. Pătru, Roșu D-tru, Rotaru Dobre, Rotaru Marin, Săceanu M. Mihai, Săceanu I. Mihai, Sălceanu Ion, Săpaceanu Marin, Sărdaru Nicolae, Sărdaru Marin, Sărdaru Gheorghe, Segărceanu Ștefean, Sfetcu Petre, Stanciu Ilie, Stancu Ion, Stancu Stan, Stanciu D-tru, Stănucă Ion, Stoica Stan, Stuparu Alexandru, Șișu Marin,Tănasie Alexandru, Tănasie Gheorghe, Tănasie Marin, Tătoiu Stan, Toșa C-tin, Toșa Ion, Traicu Alexandru, Tunaru D-tru, Tudorașcu D-tru, Țalea Tache, Țoca Gheorghe, Țecu Pârvan, Țenovici Nicolae, Țoca G. Pătru, Țoca I. Pătru, Țoca Petre, Țonea Pătru, Udrea Marin, Uncheașu Dinu, Uncheașu C-tin, Uncheașu Nicolae, Urziceanu Ignat, Vădeanu Mihai, Vădeanu Alexandru, Văduva D-tru, Văduva Gheorghe, Văcărușu Ion, Văcărușu Iancu, Vâlcea Alexandru, Vâlcea C-tin, Velcu C-tin, Velcu Iovan, Velea C. D-tru, Velea Vasile, Vâlceanu Ion, Vilae Florea, Vițălaru Cârstea, Vițălaru D-tru, Vițălaru Ion, Vițălaru C-tin, Vițălaru Nicolae, Vițălaru Pătru, Voinea Iancu.

Personalităţi din Băileşti care au dus tricolorul până în Africa

Petre Ivanovici, băileşteanul care a dus steagul României până în Africa

Băileştiul a continuat să ofere personalităţi puternice şi după cele două războaie mondiale. Petre Ivanovici este unul din exemple. S-a născut în Băilești, pe 4 aprilie 1898. În anul 1923, a absolvit școala de pilotaj, având gradul de sergent, fiind printre primii piloți care a obținut brevetul atât pe avioanele civile, cât și ca pilot militar. Ignorând multe dintre legile aerodinamicii, a făcut din aparatele pilotate adevărate ființe vii, fapt pentru care au rămas neuitate până astăzi acrobațiile sale trecute cu mult peste granițele țării. Petre Ivanovici a fost primul pilot român, care împreună cu Irina Burnaia, la 3 ianuarie 1935, au pornit într-un raid de mare anvergură, cu un avion de concepție și fabricație românească IAR-22, produs de uzinele IAR Brașov, pe ruta București-Cape Town (Africa de Sud). Raidul a durat în total 80 de zile, dintre care doar 16 de zbor efectiv, în total s-au parcurs peste 16.000 km. Curajul, dar mai ales încrederea în aparatul fabricat la Brașov i-a ajutat să străbată jumătate din Africa, cu un avion mic tip sport, având doar planul central din metal, fără tren escamotabil, fără elice cu pas variabil și aparatură de radiocomunicație pentru legătura aer-sol. Pentru a ușura construcția și a putea survola înfricoșătoarele prăpăstii sau vârfurile munților Taurus din Asia Mică, au renunțat și la parașute, pentru a lua cât mai multă benzină necesară parcurgerii etapelor de sute de kilometri peste deșert și junglă, între care nu există nici urmă de așezare omenească și nici terenuri de ajutor. Au reuşit să poarte tricolorul aripilor românești peste apele Lacului Victoria din inima Africii.
Petre Ivanovici împreună cu Mihail Pantazi și Max Manolescu au înființat prima formaţie pentru acrobaţie aeriană românească denumită „Dracii roșii“, care a uimit lumea prin execuțiile acrobatice, cucerind multe premii, în țară și în străinătate.
În anul 1935, a aterizat la Băilești cu un avion biplan pe „Aeroportul internațional Cilieni“, (așa cum îi plăcea să-i spună marele actor băileștean Amza Pellea), motiv pentru a veni în vizită la părinții lui. La plecare, în momentul în care a ajuns pe aeroport, câțiva concetățeni (cum sunt băileștenii inventivi), au găsit momentul de a se „plimba“ cu avionul, unul stătea în carlingă, iar ceilalți împingeau avionul – asta era vestita plimbare cu aeroplanul.
La 1 februarie 1936, în timp ce zbura pe ruta București – Timișoara – Arad, din cauza timpului nefavorabil, avionul se prăbușește pe Valea Cernei, în apropierea comunei Cornereva din Munții Cernei.

Amza Pellea – actorul cunoscut prin rolul domnitorului Mihai Viteazul

Actorul Amza Pellea din Băileşti a rămas în conștiința publicului prin rolul domnitorului din filmul Mihai Viteazul și prin rolul popularului nea Mărin

Amza Pellea este altă personalitate a Băileştiului. S-a născut într-o familie cu cinci copii. A absolvit cursurile Colegiului Național „Carol I“ din Craiova și Școala tehnică de electrotehnică din Craiova. Reprezentant al „Promoției de Aur“ a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotați ai scenei românești. A fost profesor la IATC. Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul, cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T. Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).
Rămas în conștiința publicului prin rolul domnitorului din filmul „Mihai Viteazul“ și popularul Nea Mărin. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul „Osânda“, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim și Veler Doamne“ de Victor Ion Popa.
A plecat dintre noi la doar 52 de ani, în 12 decembrie 1983. gds.ro

Facebook Comments

Lasă un răspuns