Home / Monden / Ziua comunei Ciupercenii Noi

Ziua comunei Ciupercenii Noi

Nu ştim cum se face, dar despre Ciupercenii Noi – comună teafără, vie, prosperă, cu reverberaţie istorică – avem rareori referiri în media. Sau nu atât cât s-ar merita, populaţia aşezării – peste 5.300 de locuitori – plasând-o între marile colectivităţi ale Doljului. Atestată documentar pe la 1823, formată din satul-reşedinţă şi satul Smârdan, Ciupercenii Noi a fost, de-a lungul timpului, teatrul unor operaţiuni militare şi în timpul războiului ruso-turc, din anii 1806-1812, şi apoi 1828-1829, şi în timpul războiului de Gheorghe Mungiu, la al treilea mandat, ne vorbea de un proiect european transfrontalier cu bulgarii din Cleja, destinat conservării ariei protejate de la Arceru. Comuna place ochiului, prin sistematizarea ei, adică este ordonată, dar robusteţea vine, ca peste tot în lumea rurală a Doljului, dintr-o muncă ahtiată în solariile cu legume, dar şi în câmpul deschis. Sunt peste 1.000 de solarii la Ciupercenii Noi, cultura legumelor în spaţii protejate având deja tradiţie. O îndeletnicire deloc nouă rămâne şi prelucrarea marmurei, de cei 30-35 de buni meseriaşi. Deja cu faimă. Fire calmă şi cumpătată la vorbă, ordonată în gesturi şi atitudini, Gheorghe Mungiu le-a pregătit localnicilor, de Ziua Comunei – la XII-a ediţie – o adevărată sărbătoare, întinsă pe două zile. A invitat reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene – Ion Prioteasa –, parlamentari – Ion Călin, Alina Tănăsescu, Eliza Peţa, Alexandra Preslă, Florinel Stancu –, primari din comunele doljene, formaţii artistice din Segarcea, Desa, Piscu Vechi, Poiana Mare, Calafat, ba chiar şi din Stolnici (judeţul Argeş) şi, bineînţeles, câţiva dolişti vocali consacraţi, astfel încât să se simtă de-a dreptul fiorul muzicii olteneşti, alminteri fără egal. Spaţii comerciale, aprovizionate cu produse din zonă, mini-expoziţii culinare, şi tot ce vrei. La ceas de toamnă târzie, Ciupercenii Noi găseşte răgazul de a se bucura o clipă, la nivelul comunităţii, oamenii locului destăinuindu-se, convinşi că sub soarele acestei lumi se poate trăi doar din sfidarea răbdării şi pasivităţii, bântuiţi de încăpăţânare şi patimă.
independenţă, dar şi în primul război mondial, când nu puţini fii ai comunei şi-au dat viaţa pentru vatra comunei lor. Cum au făcut-o şi în al doilea război mondial. La vreme de război, se moare şi când se pleacă, se moare şi când se rămâne, se moare şi când se revine. Comuna a dat multe jertfe, prin bătăliile pe care le pomeneam. Și nu vitejia şi iubirea de glie le-a lipsit vreodată oamenilor locului, din 
vecinătatea imediată a bătrânului fluviu. Ca un fapt insolit, Ciupercenii Noi figurează în evidenţele Academiei Române, cu a sa rezervaţie ornitologică, suprafeţele de luciu de apă, care au mai rămas, constituind un paradis pentru coloniile de lebede şi pelicani, dar şi pentru speciile de raţe şi gâşte sălbătice, majoritatea de pasaj. De altfel, primarul comunei, 
 Autor 

Despre slasher

Check Also

NOU ! Agentie de publicitate in Oltenia !

NOU ! Agentie de publicitate in Oltenia ! Web Design ( construire si hosting ) …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *