Home / Monden / Vânătoare de comori la Desa! Încă un tezaur a fost descoperit!

Vânătoare de comori la Desa! Încă un tezaur a fost descoperit!

Zona comunei doljene Desa pare să fie „mină de aur” nu numai pentru arheologi, ci şi pentru deţinătorii autorizaţi de detectoare de metale, care – mai mult sau mai puţin pasionaţi de istorie – „vânează” recompensele aduse de tezaurele descoperite. După ce, exact în urmă cu un an, a scos la iveală un inventar metalic format din 9 piese foarte rare de armament, care au aparţinut unor războinici celţi, acelaşi localnic a descoperit de curând un tezaur format din nu mai puţin de 220 de monede din argint – denari romani imperiali. Ca şi primele obiecte găsite, şi acestea se află în stare foarte bună de conservare şi au intrat în custodia Muzeului Olteniei. Dan Emil Cioclea, vânătorul de comori din Desa, aşteaptă acum ca toate bunurile să fie expertizate şi evaluate şi apoi să îşi primească recompensa de 30% din valoarea lor, conform legislaţiei în vigoare. Recenta descoperire pare-se însă că nu se situează în cadrul legal, deoarece Emil Cioclea, scormonind după cât mai multe monede, a distrus definitiv şi ireversibil situl în care a apărut tezaurul, care, altfel, ar fi putut oferi arheologilor mai multe date istorice.

Găsite pe un teren arabil, în punctul „Balta Stoicăi”

Tezaurul de la Desa a fost predat anul trecut, în preajma Crăciunului, Primăriei localităţii chiar de descoperitor, Dan Emil Cioclea – posesor autorizat, de aproximativ doi ani, al unui detector de metale. Cele 220 de monede din argint au fost găsite de acesta pe 24 decembrie 2015, pe un teren arabil, în punctul „Balta Stoicăi”, la aproximativ 7 km de siturile arheologice în care specialiştii Muzeului Olteniei fac cercetări sistematice încă de-acum 15 ani şi la aproximativ 5 km de locul altei descoperiri făcute tot de Dan Emil Cioclea pe 14 ianuarie 2015.

Atunci, bărbatul a dat peste un inventar format din 9 piese extrem de rare de armament din fier, cu care doi războinici, probabil celţi, au fost înmormântaţi, alături fiind găsite şi fragmente din oasele incinerate ale acestora. Între obiecte se afla o sabie în teacă, un vârf de lance şi alte două de suliţă, precum şi o lamă folosită la bărbierit, toate cu o vechime de peste 2000 de ani.

De altfel, bărbatul a şi făcut parte, în 2005 şi 2006, din echipa care i-a sprijinit pe specialiştii muzeului craiovean la săpăturile de pe şantierul arheologic deschis la Desa în punctul cunoscut sub numele „Castraviţa”.

Pe 11 ianuarie, monedele au intrat în custodia Muzeului Olteniei

După ce autorităţile locale au înştiinţat Poliţia, iar reprezentanţii acesteia au semnalat Muzeului Olteniei descoperirea vestigiilor, o echipă de arheologi s-a deplasat la Desa pe 30 decembrie 2015 pentru cercetarea locului în care s-a găsit tezaurul monetar. „Am constatat că este vorba despre o aşezare civilă sau rurală romană, din secolele II-III d.Ch. Într-adevăr, în zona respectivă – aflată la aproximativ 3 km sud-est de localitatea Desa – se aflau numeroase fragmente ceramice de epocă romană. Cercetarea s-a făcut în prezenţa a doi reprezentanţi de la Postul local de poliţie Desa şi a descoperitorului. Pe 11 ianuarie a.c., cele 220 de monede au ajuns în custodia Muzeului Olteniei, fiindu-ne predate de Cătălin Davidescu, inspector în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj. Piesele vor rămâne în custodia instituţiei noastre până când Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj va desemna un expert evaluator care să stabilească valoarea lor”, a precizat arheolog dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.

Potrivit acestuia, se pare că este vorba despre monede de argint – denari romani imperiali – emise pe o perioadă de aproximativ 100 de ani, din vremea împăratului Antoninus Pius până la vremea împăratului Gordian III. „Pe ele sunt reprezentaţi mai mulţi împăraţi romani, precum şi două femei care au trăit în epoca respectivă şi care au avut o influenţă politică foarte mare în vremea Imperiului Roman – Iulia Mamaea şi Iulia Maesa”, a adăugat Florin Ridiche.

Poliţia cercetează condiţiile în care s-au recuperat bunurile arheologice

Dorinţa de a scoate la iveală cât mai multe monede sau alte vestigii arheologice – care i-ar fi adus o recompensă mai mare – l-a determinat pe căutătorul de comori de la Desa să sape în zonă mai multe gropi. Echipa care a efectuat cercetarea la faţa locului a constatat, în plus, o diferenţă de culoare a solului dintre zona unde au apărut monedele şi restul terenului agricol, ceea ce sugerează o intervenţie recentă cu un utilaj agricol mecanizat. Totodată, pe toată zona cercetată, la suprafaţă, s-au găsit materiale arheologice ceramice fragmentare de epocă romană. Sunt motive suficiente să se considere că descoperirea nu se situează în cadrul legal.

În condiţiile în care descoperitorul tezaurului monetar nu a oprit imediat săpăturile după apariţia primelor bunuri arheologice, se apreciază că s-a ajuns la distrugerea definitivă şi ireversibilă a sitului arheologic în care au apărut cele 220 de monede, sit care ar fi putut oferi mai multe date istorice referitoare la descoperire. Astfel, nu mai pot fi îndeplinite prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000, republicată, privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional. Situaţia este cercetată în prezent, după cum au precizat Cătălin Davidescu – inspector al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj, şi Nicolae Vâlvoi – comisar-şef în cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dolj. Potrivit acestuia din urmă, dacă se dovedeşte că Dan Emil Cioclea a acţionat necorespunzător, sancţiunile pot include şi ridicarea detectorului de metale pe care îl deţine.

Lipsa experţilor autorizaţi întârzie plata recompensei

Până la clarificarea acestei situaţii, Dan Emil Cioclea aşteaptă însă recompensa pentru descoperirea pieselor celtice, din urmă cu un an. Care întârzie să vină, iar aşteptarea bărbatului s-ar mai putea prelungi încă o jumătate de an. Motivul: lipsa unui expert autorizat. „Încercăm, împreună cu reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj, să identificăm un expert autorizat de Ministerul Culturii care să stabilească valoarea totală a acestora, urmând ca, în conformitate cu legea, descoperitorului să îi fie plătită recompensa de 30 la sută. Aici ne confruntăm cu o mare problemă, aceea de a găsi experţi autorizaţi care să acopere toate epocile preistorice şi ale antichităţii şi care să facă evaluarea pieselor descoperite în urma detecţiilor de metale. Nici până în prezent piesele celtice nu au fost evaluate, însă legea prevede un termen de 18 luni de la descoperire în care trebuie stabilită valoarea lor, pentru a se plăti recompensa. Au trecut deja 12 luni, mai avem la dispoziţie 6…”, a explicat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Costurile privind expertiza vor fi suportate de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj, urmând ca recompensa să fie achitată de Muzeul Olteniei, în al cărui patrimoniu piesele respective rămân.

Prima comoară monetară a fost găsită aici în anii ’80

Descoperirea de la Desa nu este una surprinzătoare pentru specialiştii craioveni, având în vedere că o zonă întinsă – de la Calafat şi până la localitatea Ghidici – este foarte bogată din punct de vedere arheologic.

«În zona siturilor cercetate de noi la Desa am găsit artefacte şi complexe arheologice din mai multe epoci, începând cu Epoca bronzului – morminte de incineraţie de acum 4.500 de ani, morminte de înhumaţie din prima Epocă a fierului, de acum 2.800 de ani, apoi sunt morminte de incineraţie de-acum 2.200 de ani, morminte de sorginte celtică. Mai avem un castru roman, datat secolele I-II, un cimitir roman datat secolele II-III. Am găsit şi artefacte de epocă medievală, probabil din secolul XVI. O zonă cu mai multe epoci în acelaşi loc…», a explicat arheolog dr. Florin Ridiche.

Cei 220 de denari romani imperiali nu constituie primul tezaur monetar din respectiva epocă descoperit la Desa. Tot aici – mai exact în zona siturilor unde Muzeul Olteniei desfăşoară în prezent cercetări arheologice – a mai fost găsit, în anii 1986-1987, un tezaur cu 100 de astfel de monede romane din argint. Piesele se află astăzi la Muzeul Regiunii Porţilor de Fie din Drobeta-Turnu Severin. „Dintr-o întâmplare a vremii, ele au ajuns acolo. Descoperitorul a încercat atunci să le vândă în piaţa sârbească din oraş. A fost prins, monedele au fost confiscate şi au ajuns în patrimoniul muzeului severinean”, a povestit Florin Ridiche.www.cvlpress.roPAGINA-12-600x277

Despre slasher

Check Also

Sambata , 9 septembrie , zbor cu balonul la Calafat

În perioada februarie 2016 – februarie 2018, Asociatia Română pentru Industrie Electronică şi Software –Filiala …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *