Home / Monden / Superstiții de Rusalii. Ce trebuie să faci sau să nu faci în această zi pentru a-ți merge bine tot anul

Superstiții de Rusalii. Ce trebuie să faci sau să nu faci în această zi pentru a-ți merge bine tot anul

Dincolo de semnificația creștină – Pogorârea Sfântului Duh, sărbătoarea Rusaliilor are și o puternică încărcătură magico-ritualică. Tradiția populară cere, astfel, ca în această zi să nu te scalzi, pentru că riști, altfel, să te îneci. Nu e bine, totodată, să dormi afară să mergi la răspântii de drumuri ori la fântână pentru că – spun bătrânii satelor – afară bântuie morții ieșiți în Joia Mare.

Este interzis, de asemenea, să torci sau să arunci lăturile. În plus, primul fel de mâncare pe care îl gătești în această zi este bine să îl dai de pomană, pentru că așa vei fi ferit de furturi și pierderi.

În credința populară, Rusaliile sunt considerate, potrivit etnologului Camelia Burghele, „nişte prezenţe imaginare, un soi de iele, numite Rusalii, care în această perioadă îşi exprimă puterea”. Etnologul spune că aceste iele sunt percepute în mentalul colectiv pentru că sunt extrem de supărăcioase şi, în accesele lor de furie, pot să facă mult rău. Unul dintre „relele” lor preferate este stricatul „plantelor de leac”, motiv pentru care în tradiţia populară aceste plante se culeg, de regulă, între Paşti şi Rusalii, pentru a nu le lăsa, astfel, la îndemnâna Rusaliilor.

Pentru că sunt o sărbătoare religioasă cu o componentă preventivă şi aducătoare de mană, sărbătoarea Rusaliilor în Ardeal dă posibilitatea ţăranilor să performeze etapele unui scenariu amplu, bine definit.

„Succesiunea etapelor dă în vileag grefarea unor participări reli¬gioase ale credincioşilor peste vechi rituri agrare de concelebrare a manei câmpului şi de punere în act a unor tehnici magice de ocrotire a recoltelor de maledicţiile unora dintre cele mai temute dintre personajele imaginarului colectiv popular. Astfel, obiceiurilor de tradiţie străveche li s-au alăturat practicile cultice creştine, procesiunile în ţarini de la Ispas ori Rusalii, unde se făcea agheasmă cu care se stropeau ţarinile, spre cele patru colţuri ale lumii şi participanţi, iar în vârful praporilor, preluaţi din simboluri străbune, se puneau cununi de spice de grâu”, explică etnologul.

Pregătirile pentru Rusalii

Pregătirile încep, potrivit Cameliei Burghele, cu o zi înainte, cu „punerea în rând“ a hainelor de sărbătoare şi căutarea unor recipiente speciale pentru sfinţirea apei. De obicei, aceste recipiente – canceauă, ulceauă, finjii mari – sunt fie noi, fie foarte puţin utilizate, ele fiind cumpărate şi destinate în mod special păstrării apei sfinţite peste an. În dimineaţa de Rusalii se merge la biserică, unde slujba zilei este dedicată ocrotirii ţarinilor de orice rele, fie naturale, fie datorate unor fiinţe răufăcătoare. Înainte de intrarea în biserică, fiecare credincios lasă vasul cu apă curată în faţa crucii de piatră din curtea bisericii, pentru a fi sfinţit de către preot la ieşirea din biserică. La terminarea slujbei, tot norodul porneşte spre hotarul satului, cu vasele în mână. În faţă merge preotul cu cantorul, încadraţi între preaporii scoşi din biserică special cu această ocazie şi icoana Maicii Domnului, împodobită cu cununile de grâu puse acolo în timpul pelerinajului făcut anual de credincioşii din sat la mănăstirea Nicula.

De obicei, locul sfinţirii simbolice a holdelor este unul care se păstrează pentru fiecare an. În hotar, procesiunea se încheie cu o scurtă slujbă dedicată ocrotirii, prin voinţă divină, a holdelor şi a sănătăţii lor. Preotul stropeşte cu apă sfinţită şi cu mănunchiul de busuioc ogoarele în cele patru zări, făcând semnul crucii, după care binecuvântează, rând pe rând, pe toţi credincioşii, în timp ce aceştia sărută icoana Maicii Domnului.

În tot acest timp, fete tinere îndrumate de bătrânele satului împletesc, sub privirile participanţilor la procesiune, cununi din grâul abia încolţit, pe care, după ce preotul le sfinţeşte, le pun la prapori şi la icoane. Întregul alai se întoarce în sat, pentru a stropi cu apa sfinţită din vase şi grădinile, pomii şi via din preajma casei, pentru rodul acestora.
Slujba religioasă şi actul simbolic de sfinţire a ţarinilor sunt resimţite în memoria colectivă ca acte pozitive menite să alunge, alături de manifestări de sorginte magică, lucrăturile răului, că „tăt răul poate fi stârpit dă sfânta cruce şi dă apa sfinţâtă“.

Rusaliile de altădată

„La Rusalii tătă casa o umpleam cu tier, pă după blide, pă după şterguri, pă la grindă, aşe era dă frumos… tătă lumea ieşea dă la biserică şi să făcea slujba la ţarină, la holde; pă ţarină ieşea mai mult, cătă Marca, că acolo să sămăna grâu, să înţelejea oaminii şi puneau mai mulţi grău, că acolo să făcea arie dă grău, pântru gheipelit şi acolo merjea popa cu preaporii; după popă merea tinerii, tăt cântând. Să puneau cununi dă grău la preapori şi aşe rămâneau preaporii cu cununile alea de grău în biserică, până anu viitor, când le schimbam cununile alea vechi cu altele noi. Şi cu apa ce sfinţită stropeam casa şi poiata, ocolu. Mai mul femeile făceau treburile astea. Apa sfinţâtă o ţii în casă, da ace dă la Bobotează îi mai bună Dacă cineva îi bolnav şi îi dai apă sfinţită, să vindecă. Şi când moare cineva, iţi trebuie apă sfinţâtă, să sfinţeşti groapa”, îşi aminteşte Maria Găvriluţ, din Porţ.

rusalii_2016_1024x768_48008600

Despre slasher

Check Also

Sambata , 9 septembrie , zbor cu balonul la Calafat

În perioada februarie 2016 – februarie 2018, Asociatia Română pentru Industrie Electronică şi Software –Filiala …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *