Inceputul saptamanii viitoare va fi decisiv pentru consilierii PSD Mugur Stelian,Ninel Stanciu si Alexandru Parvan . Ei vor fi exclusi sau nu din consiliul local.Sunt ei sau nu creatiile lui Traistaru?Datoreaza ei locurile de consilier lui Traistaru?Are Traistaru atuul moral sa-i excluda din consiliu?Alegerea pe lista este un drept sau doar o obligatie?


Doi dintre cei trei se aflau in PSD inainte de venirea lui Traistaru.Toti cei trei au muncit pentru organizatia din care fac parte.Cutoate acestea intreaga lista PSD s-a identificat cu personalitatea lui Traistaru si de infrastructura materiala si umana pusa la dispozitie la acea vreme de catre primarie si Moara Calafatului . De asemenea cu siguranta Traistaru a functionat ca o locomotiva electorala pentru PSD partid care pana atunci nu emisese pretentii la primarie si astfel isi poate aroga pe buna dreptate meritele in privinta unei organizatii pana atunci adormite.Din pacate organizatia PSD a adoptat dupa alegeri tactica “pamantului parjolit” votand impotriva orice hotarare indiferent ca era buna sau proasta . Acesta este si atuul celor 3 care sustin ca au format o majoritate capabila sa emita putinele hotarari benefice pentru un Calafat atins de o groaznica recesiune asemenea intregii tari .Ce este predominant in privinta listelor? ..disciplina de partid sau libera alegere?Din punctul meu de vedere chiar daca fiecare trebuie sa voteze conform constiintei faptul ca ai acceptat sa candidezi si sa beneficiezi de sprijinul unui partid trebuie sa aduca si cateva obligatii.Voi ce credeti?

Pana azi se sransesera mai putin de 600 de cereri pentru furnizarea agentului termic la Calafat . Conform situatiei din acest moment in afara institutiilor este posibila furnizarea agentului termic doar in trei puncte termice din cartierul Traian si din centru . Cu toate acestea primaria va continua investitia de peste 5 miliarde lei si demersurile privind obtinerea unui credit pentru achizitionarea combustibilului.
com entariu

De mai bine de doi ani sunt adeptul ideii ca primaria investeste resurse extrem de mari pentru furnizarea unui serviciu pe care calafetenii de fapt nu il doresc .Au demonstrat asta in cei peste 15 ani in care in mare parte nu au achitat acest serviciu in ciuda unui pret atat de scazut incat ajunsese la aproximativ 20% din cel de productie.In ultimii 2 ani degradarea continua a instalatiei,pacura de proasta calitate primita datorita mai multor factori serviciul a functionat aproximativ iar reducerea incasarilor la un nivel de sub 30% a dus in final la falimentul acestei societati .Dupa 2 ani de negocieri cu diverse companii iata ca acum dupa aparitia legii 220 producerea energiei a devenit o afacere profitabila in Romania iar vechile discutii au devenit in parte certitudini iata ca totusi in iarna aceasta s-a gasit si o solutie de compromis pana la construirea unei centrale cel mai probabil de care o firma israeliana care in opinia mea par cei mai avansati in acest sens . Solutia pentru aceasta iarna este realizarea impreuna cu Fabrica de Amidon a unei solutii de producere a caldurii dar la un pret comparabil cu cel din intreaga tara . In mod urprinzator pana acum au depus cereri de incheiere a contractelor mai putin de 200 de persoane . Din informatiile pe care le am in acest moment mai putin de 500 de apartamente au solutii proprii de incalzire deci raman peste 2000 care probabil asteapta o iarna cu temperaturi peste medie dublate de un consum imens de energie electrica care in mod sigur va fi mai scumpa decat cea termica .Aici opiniile mele se despart de cele ale primarului iar eu nu cred ca trebuie sa continua sa facem asemenea ultimilor 2 ani cand aproape toate resursele de investitii ale orasului au fost cheltuite pentru a oferi un serviciu pe care calafetenii in mod evident il doresc.Mai mult de mai multi ani cheltuim banii celor de la case sau de la sate de asemenea pentru a oferi caldura la pret infim celor care nu doresc acest lucru.Apropos..mitul urbanal unor avuti locali care nu isi plateau caldura este perfect adevarat.In curand o lista a rusinii cu mai multe “vedete” locale care au avut datorii imense la caldura .

CFR are la dispoziţie patru variante pentru modernizarea liniei de cale ferată şi a creşterii vitezei de deplasare la 160 km/h. Banii ar urma să provină din alocaţiile europene pe POS Transport în perioada 2014 - 2020.

Electrificare a şi modernizarea liniei de cale ferată Craiova - Calafat poate costa între 400 şi 660 de milioane de euro, a informat CFR SA. Tronsonul de cale ferată face parte din Coridorul IV de transport european, care va lega ţara noastră de Bulgaria, prin Podul Vidin - Calafat, estimat să fie finalizat în 2012.
Modernizarea rutei presupune eliminarea defectelor infrastructurii, modificarea geometriei, prin creşterea razelor curbelor, precum şi modificări de traseu în anumite zone şi realizarea de tunele sau viaducte, în funcţie de alternativa aleasă. Lungimea traseului poate varia între 107 şi 125 de kilometri, iar costurile sunt estimate la 400 - 660 de milioane de euro, în funcţie de varianta aleasă. Lucrările prevăzute să fie efectuate constau în reabilitarea liniilor actuale şi consolidarea terasamentelor, precum şi sistematizarea şi modernizarea gărilor şi a peroanelor. De asemenea, linia va fi electrificată.

Au propus electrificarea liniei

În urma acestor lucrări, viteza maximă de circulaţie a trenurilor va fi de 160 km/h - pentru trenurile de călători şi 120 km/h - pentru cele de marfă. În prima variantă, lungimea traseului este de 107 km, iar distanţa pe care se poate circula cu viteza maximă de 160 km/h este de 52 km. Costurile s-ar ridica la aproape 412 milioane de euro. În a doua variantă, lungimea traseului este mai mică - 106,4 km, dar distanţa la care se poate circula la viteza maximă creşte la 84,7 km. Cheltuielile sunt şi ele puţin mai mari - 430 de milioane de euro. A treia variantă include cel mai scurt traseu - 104,7, însă cea mai mare parte a lui (94,9 km). Valoarea investiţiei creşte simţitor, la 543 de milioane de euro. În fine, cel mai lung traseu (125,5 km) poate costa 664,3 milioane de euro, iar distanţa de maximă viteză este şi ea cea mai mare - 117,3 km. Modernizările trebuie să fie finalizate până în 2017, banii urmând să fie asiguraţi din POS de transport 2014 - 2020.
CFR precizează că firma angajată ca şi consultant lucrează la „revizuirea“ studiului de fezabilitate. Anul trecut, consultanţii italieni de la Italfer Spa au fost la un pas să declanşeze un imens scandal, după ce printre măsurile propuse pentru creşterea vitezei de circulaţie au inclus şi modernizările la reţeaua electrică. Asta, deşi toată lumea ştia că ruta Craiova - Calafat este neelectrificată.

Mai puţin de doi ani, atât mai au de aşteptat doljenii până când clădirea fostei Şcoli de fete „Madona Dudu“ va putea găzdui la standarde europene cele peste 20 de colecţii ale Secţiei de Arheologie şi Istorie a Muzeului Olteniei. „Suntem foarte aproape de a da în folosinţă cea mai veche clădire civilă din Craiova - Casa Băniei. Acum i-a venit rândul altui proiect al nostru - «Consolidare, restaurare şi modernizare la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei». Suntem în faza în care-l punem la dispoziţia SC RECON SA şi SC ATLAS SA“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj. Acesta a explicat că proiectul finanţat prin Programul Operaţional Sectorial, DMI „Restaurarea, protecţia şi conservarea patrimoniului cultural din mediul urban“, vizează o investiţie semnificativă - 25,651 milioane de lei, adică 6,1 milioane de euro.

Muzeu la standarde europene

Pe parcursul a 20 de luni vor fi realizate lucrări de consolidare, restaurare şi modernizare a unei arii desfăşurate de 3.910 mp, lucrări de amenajare a curţii interioare, şi vor fi achiziţionate echipamente specifice pentru protecţia obiectivelor de patrimoniu (instalaţii de încălzire, climatizare şi ventilare, avertizare de incendiu, sistem antiefracţie, sistem de control acces cu cartele). „Se pune în practică un vis mai vechi, acela de a reuşi să salvăm un monument de arhitectură al Craiovei, fosta Şcoală de fete «Madona Dudu», o clădire care face parte din zestrea culturală a Băniei şi în care au fost adăpostite peste 160.000 de piese de patrimoniu. De asemenea, aici s-a tezaurizat o mare parte din ceea ce înseamnă identitatea culturală a regiunii Oltenia“, a declarat Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei. Acesta a explicat că povestea proiectului a început în 2005, când într-o zi nefericită s-a prăbuşit o bucată din plafonul unei săli de expoziţii. „Ne-am speriat pentru că în sala aceea puteau fi oameni sau se putea pune în pericol patrimoniul. În clipa aceea, domnul preşedinte Prioteasa şi colegii din executiv au decis că această clădire trebuie să intre în reabilitare. Şi iată că suntem în faza în care putem începe lucrările, astfel încât, în mai puţin de doi ani, să avem clădirea la nivel funcţional după toate standardele europene“, a adăugat Fifor.

„Ne aşteptăm să crească atractivitatea zonei“

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creşterea importanţei turismului şi culturii, în vederea îmbunătăţirii gradului de atractivitate a Regiunii Sud-Vest Oltenia şi în scopul stimulării dezvoltării durabile, economice şi sociale a acesteia. „Ne aşteptăm ca prin realizarea acestui obiectiv să crească atractivitatea acestei zone geografice şi să prindă contur un proiect mai vechi, în care vase cu turişti străini să acosteze undeva la porturile doljene - Cetate, Calafat, Rast, Bechet - şi să plece în zonă să vadă minunile de la Maglavit, şantierul de la Cioroiu Nou şi să ajungă aici, la Muzeul Olteniei, la Muzeul de Artă“, a declarat Prioteasa.

La sfârşitul săptămânii trecute a fost demarată o acţiune pe linie de poliţie rutieră, în cadrul căreia echipaje mixte formate din poliţişti români şi bulgari au desfăşurat controale rutiere ”în oglindă”, pe ambele maluri ale Dunării. Astfel de activităţi vor fi desfăşurate în fiecare week-end, pe tot parcursul sezonului estival, şi constituie un exerciţiu foarte bun atât pentru poliţiştii români, cât şi pentru cei din Bulgaria, în perspectiva aderării la Spaţiul Schengen.
La sfârşitul lunii iunie a fost semnat un parteneriat între Poliţia Română şi Ministerului de Interne al Bulgariei privind efectuarea unor controale rutiere comune ....

Toate spitalele din judeţul Dolj, cu excepţia celor din Craiova, au trecut de săptămâna trecută în subordinea consiliilor locale, a anunţat vineri Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj. Este vorba de Spitalul Municipal din Băileşti, Spitalul Municipal Calafat, Spitalul Orăşenesc Segarcea şi Spitalul Orăşenesc Filiaşi. Acestea nu mai sunt administrate de Ministerul Sănătăţii, ci de autorităţile locale care vor fi libere să numească managerul, să investească fonduri şi să doteze material spitalele. Până pe 10 iulie va avea loc şi predarea către primărie a Spitalului Municipal „Filantropia“, Spitalului de Neuropsihiatrie Craiova şi a Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Craiova, care au cerut să fie inventariate împreună. Reprezentanţii DSP Dolj susţin că nu vor fi probleme cu predarea Spitalului Municipal „Filantropia“ din Craiova cu toate problemele financiare pe care această unitate sanitară le-a avut în ultima vreme. Cea mai importantă ar fi blocarea conturilor spitalului după ce mai mulţi medici şi asistenţi şcolari au obţinut executarea silită a unităţii sanitare pentru nişte restanţe salariale neonorate de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, în acest an Spitalul „Filantropia“ a pierdut contractul pe oncologie cu Casa de Asigurări de Sănătate (CAS), după ce un control de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi CAS Dolj a scos la iveală probleme privind gestionarea banilor alocaţi pentru medicamentele bolnavilor de cancer.