Home / Actualitate / Legumicultorii din Desa mizează pe tomate

Legumicultorii din Desa mizează pe tomate

180 de legumicultori din comuna doljeană Desa au solicitat ajutor de minimis pentru tomate. Mulţi dintre ei speră ca suma de 3.000 de euro pe care ar putea să o primească în cazul în care vor reuşi să valorifice două tone de tomate până în luna mai, inclusiv, sau în perioada noiembrie – decembrie îi va ajuta să îşi doteze solariile cu sisteme de încălzire. Pe lângă faptul că s-au îndreptat spre acest ajutor financiar, sute de legumicultori din Desa s-au dezvoltat şi prin intermediul fondurilor europene şi au ajuns să deţină solarii moderne şi performante.

Agricultura, şi în special legumicultura, este ocupaţia de bază a oamenilor din comuna doljeană Desa. Spre deosebire de alte localităţi din mediul rural care se confruntă cu depopularea, Desa este un loc în care tinerii au ales să rămână şi să transforme activitatea pe care au moştenit-o de la părinţii lor într-o sursă constantă de venit. Solariile cu legume se întind pe o suprafaţă de 188 de hectare, iar aceasta creşte de la un an la altul ca urmare a faptului că tot mai mulţi legumicultori continuă să se dezvolte. Cum mulţi dintre ei au solariile neîncălzite, oamenii spun că ajutorul de minimis pentru tomate, care se acordă începând din acest an, este un sprijin binevenit pentru că astfel îşi pot achiziţiona centrale termice care îi vor ajuta să iasă pe piaţă cu produse extratimpurii. Acesta este şi motivul pentru care 180 de fermieri din Desa au solicitat deja acest ajutor.

„Unii zic că, dacă nu am fi noi, oltenii, nu ar avea ce să mănânce“

Soţii Bădoiu se numără printre cei care au făcut cerere pentru a beneficia de acest ajutor de 3.000 de euro pe an. Pentru a putea obţine aceşti bani trebuie să cultive roşii pe o suprafaţă de 1.000 mp, iar cantitatea obţinută să fie de minimum două kilograme pe metrul pătrat, pe care să o valorifice în perioadele ianuarie – mai inclusiv sau noiembrie – 20 decembrie inclusiv. Având în vedere evoluţia plantelor, Mariana Bădoiu speră că va reuşi să iasă pe piaţă cu întreaga cantitate în luna mai. „Am plantat roşiile pe 8 martie, am investit într-o pânză care să le ţină de cald şi plantele s-au dezvoltat bine. S-a făcut controlul culturii, avem suprafaţa necesară şi sperăm să ieşim cu întreaga cantitate în luna mai, când preţurile sunt mai mari. Acesta ar fi un avantaj pentru că, pe măsură ce trece timpul, preţurile scad. La noi în Dolj sunt şi mai mici pentru că sunt mulţi producători, e concurenţă mare. Din acest motiv, noi mergem cu marfa în Caransebeş, unde preţurile sunt mai bune, iar oamenii ne apreciază marfa. Unii zic că, dacă nu am fi noi, oltenii, nu ar avea ce să mănânce. Alţii, în schimb, nu ne apreciază munca. E greu, stăm trei – patru zile acolo, uneori şi o săptămână, dormim în maşină, e multă muncă. Facem legumicultură de 20 de ani şi au fost şi ani mai buni, dar şi ani în care ne-am ales cu muncă şi oase rupte“, a spus Mariana Bădoiu.

Pe lângă roşii, soţii Bădoiu cultivă şi ardei, gogoşari, vinete şi salată verde şi spun că au reuşit îşi doteze solariile cu folie performantă, care să le protejeze culturile şi să reziste mai mulţi ani. Totodată, vor să acceseze şi fonduri europene, prin care să continue să se dezvolte. „Am pornit de jos, solariile erau mici, din lemn, neperformante. Am investit, ne-am dezvoltat şi vrem să accesăm şi fonduri europene. Dosarul este aprobat şi sperăm să obţinem 30.000 de euro cu care să ne achiziţionăm un motocultor, folie, seminţe şi tot ce mai e nevoie“, a mai spus Mariana Bădoiu.

„Suntem dezorganizaţi şi dezorientaţi“

Constantin Catrinoiu este alt legumicultor din Desa care a solicitat ajutorul de minimis. În cazul în care va obţine cei 3.000 de euro, vrea să îşi achiziţioneze o centrală termică. Are opt solarii şi unele dintre ele sunt deja modernizate cu fonduri europene, după modelul pe care l-au adoptat fermierii din Izbiceni – Olt. „Cultivăm vinete, roşii şi ardei în solarii pe care le-am modernizat. Am accesat fonduri europene, am primit deja 30.000 de euro, prin care am reuşit să facem solarii performante, după modelul pe care ni l-au arătat nişte prieteni de la Izbiceni care au venit aici şi ne-au ajutat. Cu restul de 10.000 de euro pe care mai trebuie să îi primim vom continua să modernizăm şi celelalte solarii pentru că se cunoaşte diferenţa între ele. Totodată, cu ajutorul de minimis de 3.000 de euro vrem să ne achiziţionăm o centrală, pe care să o montăm în toamnă. Plantele arată bine şi sperăm să ieşim cu întreaga cantitate în luna mai“, a spus Constantin Catrinoiu.

Claudiu Catrinoiu este alt fermier din Desa care speră că va reuşi să comercializeze cele două tone de tomate tot în prima perioadă. A plantat 3.300 de fire de roşii, plantele arată bine, cu atât mai mult cu cât se află într-un solar încălzit şi dotat cu folie de bună calitate. „Am făcut plantarea pe 10 martie. Avem folie de calitate şi sistem de încălzire pe care le-am achiziţionat cu fonduri proprii. Anul trecut am semnat cererea de finanţare pentru fonduri europene şi aşteptăm să ne intre banii. E vorba de 40.000 de euro, care se vor acorda în două tranşe. Au cam întârziat. Aveam în proiect achiziţionarea unei centrale termice, aveam nevoie de ea în primăvara asta, dar ne-am folosit tot de cea veche. Sperăm ca în toamnă să o punem la punct. Aceasta ar putea să ridice temperatura cu 10 – 15 grade în plus în solar faţă de cea de afară. Şi ajutorul de minimis e binevenit pentru că acoperă o parte din cheltuieli fiindcă sunt costuri foarte mari cu încălzirea“, a spus Claudiu Catrinoiu.

Pe lângă roşii, mai cultivă şi ardei gras şi vinete şi spune că merge cu marfa pe pieţele din Timişoara, Bucureşti şi Braşov, unde preţurile sunt mai bune. Claudiu Catrinoiu susţine că viaţa legumicultorilor din Desa ar fi mult mai uşoară dacă ar fi organizaţi. „Suntem dezorganizaţi şi asta înseamnă că suntem şi dezorientaţi.

Ne-ar fi mult mai uşor dacă am fi uniţi. Ar trebui să înfiinţăm cooperative agricole, sunt alte drepturi, dar batem pasul pe loc. Trebuie să se ocupe special cineva de asta, altfel nu avem timp pentru că plantele nu aşteaptă. Altă problemă este lipsa forţei de muncă, nu găsim oameni pe care să îi chemăm să lucreze“, a mai spus Claudiu Catrinoiu.

Probleme multe, soluţii puţine…

Lipsa de organizare şi faptul că nu există o piaţă de desfacere sunt problemele pe care le identifică şi autorităţile, care spun că fac demersuri să schimbe această stare de fapt, cu atât mai mult cu cât oamenii continuă să se dezvolte. „Accesarea fondurilor europene la nivelul localităţii a început din anul 2009 prin măsura 141, pe care au accesat-o aproximativ 420 de fermieri. Totodată, prin măsura 6.3 avem 120 de fermieri care au reuşit să îşi încheie dosarele, iar pentru ajutorul de minimis pentru tomate, 180 de fermieri. Ne lovim însă de o problemă dificilă: avem amenajat la marginea localităţii un punct de desfacere unde cetăţenii ies cu legumele, iar firme din toată ţara vin şi cumpără marfă. Este însă un loc care nu dispune de toate amenajările necesare şi ar fi nevoie de un depozit frigorific pentru ca legumele, care sunt perisabile, să fie păstrate mai mult timp. Avem în vedere acest proiect, dar e necesară o sumă mare de bani şi e mai greu de accesat. Altă problemă ar fi înfiinţarea unei forme asociative, astfel interesele lor ar fi mai bine reprezentate de unii dintre membri, dar până la această dată nu am reuşit să facem această formă asociativă la nivelul localităţii. De asemenea, cred că unii dintre ei ar avea nevoie de o bancă de unde să poată lua credite la dobânzi mai mici decât cele care se practică astăzi pe piaţă pentru că ei se descurcă bine când valorifică marfa, apoi le merge mult mai greu“, a spus Gabriel Bădoiu, primarul comunei Desa.

Până când toate aceste probleme vor fi soluţionate, mulţi dintre legumicultorii din Desa vor continua să bată drumurile ţării pentru a-şi vinde produsele sau vor rămâne în piaţa din localitate şi le vor vinde de multe ori la preţuri de nimic pentru că, spun ei, mai bine le dau mai ieftin decât să le arunce.gds.ro

Despre slasher

Check Also

Ce ofera calitate incaltamintei?

In plin sezon de vara, majoritatea persoanelor isi doresc sa adopte o tinuta cat mai …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 
Or wait 10 seconds