Home / Politica / Iohannis pune punct „asocierii” cu PNL si numeste un guvern impus de SUA si UE

Iohannis pune punct „asocierii” cu PNL si numeste un guvern impus de SUA si UE

Dacian Cioloș este premier desemnat. Klaus Iohannis a rămas sigur politic. PNL nu a profitat de „umflarea” din sondaje, în lipsa unor locomotive electorale. PSD este în fața unei situații complicate politic. Sunt doar câteva aspecte cheie de pe scena politică zbuciumată a României.
Iată comentariul scris de Angelin Ioan, pentru dcnews.ro:
Guvernul Cioloș nu s-a născut doar ca urmare a valului popular de nemulțumire post-Colectiv, ci este efectul cumulativ al campaniei anticorupție și al obiectivelor politice ale SUA și UE jucate activ în România în ultimii 2-3 ani.
Forța de manifestare și profunzimea în societate a ideilor susţinute în protestele de stradă de după incendiul din Colectiv sunt produsul campaniei anticorupție din ultimii ani. Campania anticorupție a golit de credibilitate elita conducătoare (nu doar clasa politică, deși politicienii au părut cei mai afectați), oferind segmentelor active social încurajarea discretă sau impulsul pentru a se manifesta cerând schimbarea. În fundalul acţiunilor anticorupție se distinge suportul ideologic și instituțional al Statelor Unite și al Uniunii Europene – să nu uităm totuși MCV-ul.
Așa are România primul premier din elita administrativă europeană, exponent ideologic prin sine a unei acţiuni politice discrete, centrată pe înfăptuirea profesionistă a obiectivelor de administrare, nu pe determinarea politicii.
Care sunt efectele Guvernului Cioloş asupra politicii noastre, punctăm mai jos câteva concluzii:
Iohannis, singur politic. Relația cu PNL, complicată
1. Klaus Iohannis este pentru prima dată, singur politic. Relația lui Klaus Iohannis cu PNL s-a dovedit complicată. Liberalii nu au fost întotdeauna cu luare aminte (din lipsă de viziune sau de calcul politic) la președintele pe care românii l-au ajutat să ajungă președinte mai mult decât l-a ajutat mașinăria electorală liberală. Încrezuți în umflarea contextuală, de după alegerile prezidențiale a PNL în sondaje, liderii liberali au avut momente când au crezut că „știu ei mai bine”; asta deși niciunul dintre ei nu era în stare să fie o locomotivă electorală pentru partidul de la care românii așteptau enorm.

Iohannis, cel mai puternic președinte, susținut de mecanismul instituțional de forță al statului și al sprijinului extern
2. Teoria solitudinii politice a șefului statului are însă un corolar: președintele Iohannis este cel mai puternic președinte de până acum, ca suport al mecanismului instituțional de forță al statului și al sprijinului extern. În spatele preşedintelui există un aparat instituţional solid şi funcţional al Justiţiei şi al instituţiilor de forţă, iar în spatele acestora se află o voinţă politică neînduplecată a Statelor Unite și secundar, a UE, de a păstra România ca aliat funcţional în confruntarea neconvenţională (şi oscilantă din punct de vedere al UE) cu Rusia.
Jocul politic pentru Dragnea s-a redus
3. PSD are în față o situație complicată politic și electoral. Electoral, PSD va fi văduvit de resursele alocate administrativ care impulsionau prin primari organizațiile locale și performanța electorală. Posibilitatea de joc politic pentru Liviu Dragnea s-a redus; iar de unde liderul PSD era un arbitru important reușind la o adică să mute centrul de greutate al unei decizii politice interne în colaborare cu PNL sau președintele Iohannis, acum a cam pierdut din pârghiile de acţiune. Dacă Liviu Dragnea va reuși să negocieze și să strunească PSD și pe viitor, se va vedea simplu: dacă oamenii PSD din administrație vor rămâne pe poziții sau vor fi înlocuiți cu apolitici de către noul guvern.
Jobul Guvernului Cioloș
4. Din punct de vedere al politicii interne și al administrării guvernării, jobul guvernului Cioloş va fi raționalizarea resurselor bugetare consumate prin decizii și alocări politice și îmbunătățirea pe cât posibil a competenței aparatului administrativ. Guvernul Cioloş va continua cumva în administraţia centrală ceea ce s-a început ca filosofie de lucru, prin acțiunea Justiției în politică și economie: monitorizarea surselor de cheltuială bugetară și va neutraliza centrii de decizie politică din administraţie, înlocuindu-i probabil cu decidenți tehnici.
Sfârșitul partidelor mici
5. Pentru multitudinea de partide mici, alegerile locale și parlamentare de la anul vor însemna sfârșitul drumului, mai ales pentru că sunt conduse de politicieni percepuți ca „vechi”. Campaniile electorale de la anul, atât localele cât și parlametarele vor fi probabil cele mai zgârcite campanii electorale ca resurse alocate, din istoria ultimilor 25 de ani. Nu este vorba doar de teama de Justiție a sponsorilor și de secarea unor circuite de finanțare politice, ci este vorba despre faptul că guvernarea, pentru prima dată în ajun de alegeri va aparține unui cerc de deciziecare se raportează neutru la partide şi care nu le va mai „sponsoriza” cu bani din alocări bugetare electorale.
România se schimbă sub impulsul campaniei anticorupție, a obiectivelor de politică ale UE și ale SUA și al unui nou mod de a comunica, determinat de rețelele sociale. România de după alegerile de la anul va avea foarte puţină legătură, din punct de vedere al centrilor de putere politică şi administrativă cu România alegerilor din 2012.
agerpres_8091918_38523500

Despre slasher

Check Also

PNL Calafat s-a sinucis . Oamenii nu au fost lasati sa voteze la alegerile fraudate de azi !

Azi beneficiind de largul concurs al PNL Dolj care doreste marionete la Calafat care sa …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 
Or wait 5 seconds