Home / PUBLICITATE / Ghidici: Constantin Tache, primarul care gândeşte mai sănătos decât un ministru!

Ghidici: Constantin Tache, primarul care gândeşte mai sănătos decât un ministru!

Comună tânără, desprinsă în urmă cu 11 ani de Piscu Vechi, Ghidiciul arată ca o localitate primenită, la ceasul toamnei, dotată edilitar-gospodăreşte, cu toate arterele asfaltate, piaţa agro-alimentară acoperită, în suprafaţă de 800 m.p., spaţii comerciale curate, sediu modern şi funcţional de primărie, bază sportivă cu gazon artificial, iluminată nocturn, şcoală cu încălzire centrală şi grupuri sanitare adecvate, cadre didactice cu vocaţie şi aşa mai departe. În 10 ani, care coincid cu mandatele de primar ale lui Constantin Tache, “satul” Ghidici şi-a anexat o infrastructură ce legitimează comunele prospere. Ceea ce nu e nici puţin, dar nici mult. Nimic nu s-a făcut bătând din palme, dar “Tache de la Ghidici”, cum îl cunoaşte lumea Doljului, bun gospodar, cu vorba lui domoală, dar cumpănită, niciodată repezită, în bobote, convingând prin sobrietate şi inteligenţă suplă, a răzbit. Poate răzbeau şi “alţii” s-ar putea spune, dar asta este o altă poveste. “Tache de la Ghidici” nu se bate cu cărămida în piept, pentru ce a făcut. Dimpotrivă, el crede altceva despre sine şi colaboratorii săi de la primărie, şi vede mai “departe”, unde trebuia de mult ajuns. Fiindcă Ghidiciul contează în legumicultura doljeană, prin tradiţia şi priceperea oamenilor săi. Şi o să explicăm, ceva mai încolo, cum vede lucrurile Constantin Tache, care gândeşte mai sănătos decât un ministru, fiind ahtiat după ceea ce a văzut la alţii. La turci de exemplu. “Dacă turcii ştiu să-şi valorifice modern producţia de legume, chinuindu-se să valorifice orice petec de pământ, noi cu terenurile fertile de care dispune şi priceperea dovedită, rămânem cantonaţi într-o dezorganizare păguboasă”, spune el, decis să purceadă la treabă, cum au făcut-o cei din Izbiceni (Olt) şi Matca (Galaţi).
Fiecare “târg de duminică”, o zi a recoltei

Duminica, piaţa agro-alimentară din centrul comunei Ghidici, respiră sistematic aerul unei “zile a recoltei”. Adică a bogăţiei. Producătorii de legume, brânzeturi, fructe, carne, îşi expun marfa în spaţiile comerciale amenajate, încât e greu să pleci cu mâna goală. Semnul ofertei abundente este copleşitor. Cumpărătorii sunt de regulă din alte zone ale Doljului, unii veniţi de la Craiova, înştiinţaţi de diversitatea ofertei. Neîndoielnic, Ghidiciul dispune de un excedent de producţie, anevoios de valorificat. Cei care se încumetă să exploreze alte pieţe din ţară, resimt cheltuielile de transport, dar şi dificultatea concurenţială, mai întotdeauna neloială.
Un sediu modern de poliţie

Faptul că primăria Ghidici se preocupă de amenajarea unui sediu modern al poliţiei – investiţie cifrată la circa 200.000 euro – ar putea părea o ştire de rutină. Numai că este vorba de un sediu deplin funcţional, cu încălzire centrală şi toate accesoriile, în condiţiile în care chiar există o problemă în teritoriu, cu aceste sedii, unele aflându-se în administrarea ministerului de resort, ceea ce face imposibilă intervenţia administraţiei publice locale, altele inadecvate, oferite temporar spre folosinţă, neputându-se efectua nici măcar reparaţii curente, ca să nu mai vorbim de adaptarea lor la modernitatea civică a localităţii respective. Viitorul sediu al poliţiei de la Ghidici deja se finisează şi aflându-se în centrul comunei se integrează deplin în arhitectura locală. Pentru Constantin Tache primarul comunei, investiţia rămâne o problemă… rezolvată. De un om, care nu face degeaba umbră pământului. Fiindcă asta nu i-a plăcut în viaţă.
Constantin Tache vrea o cooperativă agricolă

Până în 1990 la Poiana Mare, fiinţa un mare centru de preluare a legumelor şi fructelor, din sudul judeţului, integrat evident unui anumit sistem de agricultură. Menirea acestuia era să preia întreaga producţie a fermelor legumicole, dar şi a producătorilor individuali, care dispuneau de aşa numitele “loturi personale”. O bună parte din producţia consacratului bazin legumicol era prijonită de fabrica de conserve (IPILF) de la Calafat, sau destinată exporturilor. Scoaterea din circuit atât a ex-CLF Poiana Mare, cât şi a fabricii menţionate, n-au fost substituite cu nimic altceva, racordabil bineînţeles economiei de piaţă, deşi modele pretabile existau. Şi a rezultat ceea ce ştim. Şi vedem. Ghidiciul face parte, alături de municipiul Calafat şi alte 18 localităţi rurale, majoritatea din sud-vestul judeţului, din Grupul de Acţiune Locală (GAL) Calafat, organizaţie neguvernamentală, înfiinţată conform procedurilor stabilite de Ministerul agriculturii şi dezvoltării rurale în noiembrie 2012, cu obiectivul principal de a sprijinii creşterea atractivităţii zonei şi a competitivităţii produselor şi serviciilor sale. GAL Calafat este un parteneriat public-privat şi în strategia sa are prevăzut, pe lângă dezvoltarea unor companii rurale şi turistice mici şi mijlocii, şi prezervarea moştenirii şi identităţii rurale, capitalizarea, modernizarea şi tehnologizarea sectorului agricol, astfel încât acesta – acum de subzistenţă – să se transforme într-unul de mare producţie, dedicată pieţei. Bugetul redus, de până acum, n-a permis înfiinţarea unei cooperative agricole, pe modelul occidental, cu module în toate comunele arondate, cu principal obiect de activitate, producerea, transportul, depozitarea, condiţionarea, prelucrarea, desfacerea, totul în sistem integrat, a legumelor. Proiectul ar urma să cuprindă “toate comunele cu pondere legumicolă”. Fiecare comună ar putea să aibă propriul centru de colectare. Un asemenea model, cu o funcţionalitate ireproşabilă, a studiat Constantin Tache în Turcia, rămânând impresionat de marketingul fabulos promovat de cei de acolo.
În fine, de la producerea de răsaduri, în sere încălzite cu peleţi, la amenajarea de solarii, până la construcţia unui depozit de 1.000 de tone, totul este proiectat. Şi Constantin Tache conchide aşa: “Cooperativa asta agricolă o fac!” Şi de regulă se ţine de cuvânt, înţelegând înaintea altora că autorităţile locale, ca agenţi puternici puşi în slujba actorilor slabi, pot să soluţioneze consecinţele sociale ale restructurării economice, cultivând un spirit antreprenorial, tonic, vizibil în elaborarea de proiecte competititive pe piaţa fondurilor. Să mai adăugăm doar că salba de bălţi (Taranova, Ruptura, Coica, Balta Satului), racordate prin reţeaua de canale cu bătrânul fluviu, sunt adevărate repere ecoturistice încă neexplorate de lume. Şi doar atât înainte de a pune punct: Ghidiciul are un primar capabil, care a arătat ce poate, şi încă poate mult.PAGINA-11

Despre slasher

Check Also

SEO on page

Pierdut certificat

Pastrans com SRL declar pierdut certificat constatator de funcționare magazin general

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *