Home / PUBLICITATE / FOTO VIDEO Clisura Dunării, cel mai frumos defileu din Europa. Locul în care o să vă îndrăgostiţi de primul sat lacustru din ţară, în Banatul Montan

FOTO VIDEO Clisura Dunării, cel mai frumos defileu din Europa. Locul în care o să vă îndrăgostiţi de primul sat lacustru din ţară, în Banatul Montan

Ajunge doar să păşeşti pe mal. Fluviul te va lega de el cu miliarde de fire nevăzute şi te va purta alături, într-un spectacol: zeci de mii de metri cubi de apă îşi fac drum prin munte. Adevărul vă prezintă în cadrul celei mai frumose campanii „Adevărul“ – „125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă“ un reportaj pe Clisura Dunării.
ntrarea Dunării în ţară este una lină, dar, în aceeaşi măsură, plină de un spectacol al culorilor, începând cu Golful Baziaş, apoi continuând cu rezervaţia naturală Nera Moartă, practic o deltă în miniatură făcută de râul Nera la vărsarea sa în Dunăre, rezervaţie ce adună sute de exemplare rare de floră şi faună. Dacă reuşeşti să vezi apusul de soare sau clarul de lună de la Baziaş vâslind într-o barcă, iar apoi, a doua zi dimineaţă să te trezeşti în fânul din podul vreunui sălaş din poienile Munţilor Locvei, înseamnă că eşti cu adevărat în lumea aproape magică a Clisurii Dunării. Ai două posibilităţi de a ajunge aici: fie naval, cu iahtul sau vaporul, la Moldova Nouă existând un port pentru pasageri, fie rutier: pe DN 57. De la Timişoara ori Reşiţa, traseul este acelaşi, pe DN 57 până la Oraviţa, apoi spre Moldova Nouă. La Naidăş, chiar înainte de podul rutier, este o intersecţie care vă duce spre Zlatiţa, Socol şi Baziaş. Dacă nu vrei să mergi direct, poţi ajunge la Moldova Nouă, unde îţi poţi face ceva provizii de la supermarketurile din zonă, apoi mergi pe DN 57 până la Pojejena şi de acolo spre Socol-Baziaş-Zlatiţa. Dacă vii din sud, poţi ajunge tot pe DN 57 de la Orşova spre Moldova Nouă, ori prin Băile Herculane-Iablaniţa-Bozovici-Moldova Nouă, caz în care te atenţionăm că drumul are gropi!

Intrarea Dunării în ţară este una lină, dar, în aceeaşi măsură, plină de un spectacol al culorilor, începând cu Golful Baziaş, apoi continuând cu rezervaţia naturală Nera Moartă, practic o deltă în miniatură făcută de râul Nera la vărsarea sa în Dunăre, rezervaţie ce adună sute de exemplare rare de floră şi faună. Dacă reuşeşti să vezi apusul de soare sau clarul de lună de la Baziaş vâslind într-o barcă, iar apoi, a doua zi dimineaţă să te trezeşti în fânul din podul vreunui sălaş din poienile Munţilor Locvei, înseamnă că eşti cu adevărat în lumea aproape magică a Clisurii Dunării. Ai două posibilităţi de a ajunge aici: fie naval, cu iahtul sau vaporul, la Moldova Nouă existând un port pentru pasageri, fie rutier: pe DN 57. De la Timişoara ori Reşiţa, traseul este acelaşi, pe DN 57 până la Oraviţa, apoi spre Moldova Nouă. La Naidăş, chiar înainte de podul rutier, este o intersecţie care vă duce spre Zlatiţa, Socol şi Baziaş. Dacă nu vrei să mergi direct, poţi ajunge la Moldova Nouă, unde îţi poţi face ceva provizii de la supermarketurile din zonă, apoi mergi pe DN 57 până la Pojejena şi de acolo spre Socol-Baziaş-Zlatiţa. Dacă vii din sud, poţi ajunge tot pe DN 57 de la Orşova spre Moldova Nouă, ori prin Băile Herculane-Iablaniţa-Bozovici-Moldova Nouă, caz în care te atenţio¬năm că drumul are gropi!

Baziaş – farmecul Dunării liniştite FOTO Bazias FOTO Pojejena port la Dunăre FOTO Babacaia si Coronini La Baziaş au apărut mai multe pensiuni, iar altele sunt încă în construcţie. În ceea ce priveşte costul unei camere, cam pe toată Clisura preţul este acelaşi: 80 de lei pe zi, însă dacă ştii să negociezi şi nu stai numai două zile, reuşeşti să te cazezi şi cu 50 de lei pe zi. Pensiunile se mândresc cu ciorba de peşte, dar oferă un meniu diversificat şi amestecă tradiţia culinară românească cu cea sârbească. Şi, dacă tot rămâi la Baziaş, aici mai poţi vizita cele trei mânăstiri sârbeşti ortodoxe din zonă (Baziaş, Zlatiţa, Socol). Caută şi ruinele Cetăţii Dacice şi ale Castrului de la Divici. Tot la Divici, sat vecin Baziaşului, chiar pe malul Dunării, vei descoperi rezervaţia naturală „Râpa cu lăstuni“. Este vorba despre sute de găuri pe care le vei observa în malurile de pământ care servesc drept cuiburi pentru una dintre cele mai speciale păsări: lăstunul. Mai poţi vizita ruinele cazinoului de pe vremea stăpânirii austro-ungare, unde au fost cazate diferite personalităţi ale vremii, printre care şi Regele Carol al II-lea şi, tot aici, vei vedea terasamentul primei căi ferate din România (Oraviţa-Baziaş), rezervorul de apă cu lift pentru locomotivele cu abur, dar şi gara Baziaş, la rândul său prima gară din România, alături de cea de la Oraviţa. Toate mai păstrează şi astăzi splendoarea barocului vienez. Guvernul României a aprobat deja deschiderea unui punct de trecere a frontierei între Socol şi Vracev Gaj (Serbia) prin intermediul unui pod pe râul Nera. Aşa că, dacă ai buletinul la tine şi alegi să faci excursia peste câteva săptămâni, vei putea vizita şi partea sârbească a Clisurii Dunării. Pojejena şi tradiţia sârbească Următorul pas în periplul nostru prin Clisură este comuna Pojejena, o localitate mixtă, în care trăiesc etnici sârbi şi români. Aici primăria a reuşit, printr-un proiect transfrontalier cu finanţare europeană, să amenajeze un complex de turism, pe malul Dunării. La nici 500 de metri de drumul naţional te aşteaptă un loc superb, cu teren de minifotbal sau volei de plajă, cu umbreluţe din stuf şi centru de informare turistică, două piscine, dintre care una cu tobogan, bărci şi hidrobiciclete, dar şi sute de şezlonguri pentru plajă. O bere la halbă nu te costă mai mult de 3 lei, iar un suc costă, în medie, 2,5 lei. Restul serviciilor (măsuţă, umbreluţe, piscină, hidrobiciclete, centrul de informare turistică) sunt gratuite. Şi aici Guvernul urmează să deschidă un punct de trecere a frontierei cu bacul, iar Consiliul Judeţean Caraş-Severin a şi achiziţionat bacul cu ajutorul căruia turiştii vor putea ajunge pe malul sârbesc al Dunării.www.adevarul.ro

Capitala Clisurii În Moldova Nouă nu este trafic intens, iar rangul de oraş i-a venit graţie portului la Dunăre, port de care a rămas mai mult numele. Îţi stau la dispoziţie două pensiuni în oraş: Cabana Dunărea şi Kenik. La Dunărea, o cabană în stil vânătoresc, ai ocazia să serveşti una dintre cele mai bune ciorbe de peşte, care costă 7 lei, sau chiar un meniu care ajunge la cel mult 25-30 de lei pentru o persoană. La Kenik, situată chiar vizavi de port, cazarea este 100 de lei, însă cu mic dejun inclus, iar un prânz aici costă 15 lei dacă alegi meniul zilei. Dacă te plimbi pe malul Dunării, amenajat cu băncuţe, alee şi iluminat, ajungi în portul de pasageri. Din păcate nu sunt curse regulate, dar dacă ai un iaht sau barcă, aici poţi acosta în siguranţă. Excursie la Sfânta Elena Fugi de oraş şi vrei linişte? La 6 kilometri de Moldova Nouă, în satul cehesc Sfânta Elena, se găsesc două pensiuni unde te poţi caza la preţuri plecând de la 10 euro pe noapte. Noi îţi recomandăm să profiţi şi de talentul culinar al bucătăreselor cehe de la pensiuni, vei descoperi mâncăruri specifice Banatului, cu puternice influenţe germane, aşa cum mănâncă cehii de sute de ani. Ajuns aici, vei descoperi un sat superb, invadat de eoliene, dar şi de cehi, care vin fie cu autocarul, fie cu maşinile personale pentru a-şi petrece concediile în vârful muntelui. Aşa că nu te mira că toată lumea te va saluta mai întâi în limba cehă („Dobri“). Peisaje mai frumoase şi mai pline de farmec cu Dunărea decât de sus, de la Sfânta Elena, nu îţi va fi dat să vezi! Primul sat lacustru din România Un alt loc unde vă puteţi opri pe Clisura Dunării este comuna Berzasca. Prin proiectul european „Dreptul la Dunăre“, Berzasca va deveni una dintre cele mai atractive localităţi turistice din Banatul Montan. Este locul unde turiştii vor putea trăi într-un „sat lacustru“ din Golful Berzasca. Investiţia este în plină desfăşurare şi cuprinde, printre altele, 30 de bungalouri, două piscine, restaurante. În prezent, pilonii satului lacustru sunt instalaţi în Dunăre. Fiecare bungalou va avea o terasă, living, zonă pentru servit masa şi dormitor la mansardă. Bungalourile vor fi legate pietonal, pe piloni. Până la definitivarea proiectului, oricum zona are potenţial şi pensiuni. Aici ai de ales între Pensiunea Izabela, chiar pe malul Dunării, un fel de rai al pescarilor, care pot da cu undiţa de pe geamul camerei, şi Pensiunea Belvedere Yacht Club, ceva mai exclusivistă, dar de un gust excepţional, cu pontoane, căsuţe din lemn, umbreluţe din stuf, chei pentru ambarcaţiuni şi cele mai bune mâncăruri vânătoreşti. De asemenea, zecile de cascade din zona Bigăr sunt doar o parte dintre atracţiile turistice din zonă. Ele se găsesc în Parcul Natural „Portile de Fier“.

„Nevastă, căieşte-te!“ Stânca Babacaia din dreptul localităţii Coronini se află în mijlocul apei şi există la limita dintre istorie şi legendă. Până la crearea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Porţile de Fier, de ea se legau odgoanele-barieră, care nu permiteau vaselor ce intrau în defileul Dunării să scape nevămuite. Dincolo, la sârbi, se vede cetatea construită de Maria Tereza. Sătenii din Coronini susţin că stânca Babacaia are şi o legendă care spune că un cneaz sârb şi-ar fi legat nevasta infidelă de această stâncă, spunându-i: „Babo, kaji se“, ceea ce, în limba sârbă, înseamnă: „Nevastă, căieşte-te!“. Nevasta însă, orgolioasă, a refuzat să se căiască, spunând că este nevinovată, şi a rămas acolo până s-a transformat în stâncă. De partea cealaltă, pe malul românesc, bărbaţii care aveau neveste infidele le ameninţau spunând ca o s-o păţească şi ele precum cea care a fost legată, iar de acolo ar fi rămas vorba „babă ca aia“. „Degetul Dunării“, cum mai este numită stânca, era extrem de utilă în perioada medievală şi modernă, fiind situată între cele două cetăţi Golubac şi Sfântul Ladislau, care legau parâme de Babacaia pentru ca navele ce tranzitau fluviul să nu poată scăpa nevămuite.

Încheiem aici periplul nostru cărăşan prin Clisura Dunării, fără a epuiza, însă, nici pe departe multitudinea de locuri speciale şi de obiective turistice ce vă stau la dispoziţie pentru o vacanţă pe care nu o veţi uita niciodată. De altfel, oamenii din zonă recunosc că cel mai greu este să aduci turistul aici pentru prima dată, pentru că după aceea vine singur. Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.adevarul.ro

646x404

Citeste mai mult: adev.ro/mqjv1z

Despre slasher

Check Also

SEO on page

Pierdut certificat

Pastrans com SRL declar pierdut certificat constatator de funcționare magazin general

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *