Home / Monden / Cum s-a construit Castelul Pelişor, secretele unui proiect unic comandat de Carol I. Regina Maria şi-a satisfăcut aici cele mai ascunse dorinţe

Cum s-a construit Castelul Pelişor, secretele unui proiect unic comandat de Carol I. Regina Maria şi-a satisfăcut aici cele mai ascunse dorinţe

Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori. „Casa de vis“, ce îmbină elemente germane cu unele româneşti, ilustrează gusturile Reginei Maria şi crezul acesteia în materie de frumos. De altfel, întreg Pelişorul păstrează amintirea pregnantă a celei care avea să devină regina tuturor românilor, fiind şi locul în care Regina Maria a trecut în eternitate

n 2013 s-au împlinit 110 ani de la inaugurarea castelului Pelişor, reşedinţă princiară şi regală, şi 20 de ani de când şi-a deschis porţile pentru publicul larg, devenind muzeu, singurul în stilul Art Nouveau din România. Castelul Pelişor a fost construit între anii 1899-1902, din dorinţa Regelui Carol I, ca reşedinţă a principilor moştenitori, Ferdinand şi Maria, de către arhitectul ceh Karel Liman (1855-1929), şi este inaugurat un an mai târziu, la 24 mai1903. Castelul este parte integrantă a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea pârâului Peleş: reşedinţa de vară a Casei Regale, adică Peleşul, Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Gardă, Casa Arhitecţilor, Casa Grădinii, iar mai târziu, Pelişorul. În Actul inaugural al castelului, pictat de regină pe un pergament se consemnează: “Noi, Carol I, Rege al României, clădit-am această casă alăturea de falnicul castel Peleş pentru iubiţii noştri nepoţi. Sfinţită de biserică spre a aduce binecuvântarea cerului, noi, Ferdinand, principe al României cu Maria, principesă primit-am această nouă clădire, cu inima recunoscătoare şi plină de dragoste. Intrat-am cu ai noştri copii, Carol, Elisaveta şi Maria, în anul mântuirii 1903, iar al domniei regelui Carol al 37-lea, în ziua de 24 maiu. Dat-i-am nume, Pelişor”. La sărbătoarea inaugurării au fost prezenţi, alături de monarhi şi principii mostenitori, arhimandritul Nifon, ofiţeri superiori ai armatei române, personalităţi din lumea politică şi culturală, dar şi numeroşi localnici. Căsuţa din copaci a Reginei Maria, “predecesoarea” Pelişorului Încă dinainte de construcţia Pelişorului, în 1897, viitoarea regină Maria a construit în apropierea Peleşului o căsuţă în copaci, unul din visele copilăriei sale. Regina Maria relatează în amănunt în „Povestea vieţii mele“ dezvoltarea acestui proiect din tinereţea sa: „Dragostea mea de născociri originale şi fărâma de fire copilărească ce păstrasem în fiinţa mea mă împinseră să-mi clădesc o colibă mică şi nostimă, sus, în frunzişul unor pomi. Această idee hazlie îl încântă pe Lecomte du Nouÿ, arhitectul Unchiului; aşadar, îmi desenă o căsuţă drăgălaşă şi originală care trebuia proptită sus în aer, între nişte brazi uriaşi. Îşi poate cineva închipui ce farmec avea pentru copiii mei această casă ca din basme”. Însuşi regele Carol I aprecia în mod deosebit această casă de basm a principesei care, din nefericire, la puţină vreme după război, a fost doborâtă de o furtună puternică. „Iar eu, nemaifiind tânăra şi zvăpăiata prinţesă a cărei educare o luase în mână Unchiul, nu l-am clădit a doua oară. Tout passe… ”, a scris despre sfârşitul căsuţei suverana României. Decorarea Pelişorului În schimb, Maria dă frâu liber gusturilor sale în materie de frumos în decoraţia Castelului Pelişor care dezvăluie, prin obiectele şi stilul ales personalitatea romantică, misterioasă, îndrăzneaţă, promotoare a unei arte noi şi insolite a reginei Maria. Stilul ales de ea pentru această „casă de vis” este „,Arta 1900”. Principesa moştenitoare Maria (viitoarea regină) a comandat arhitectului Liman şi decoratorului vienez, Berhard Ludwig, interioare luminoase, primitoare, decorate după gustul său, cu elemente de stil bizantin, motive celtice şi româneşti.

Arhitectul şef al castelului Pelişor, Karel Liman, respectă cerinţele comanditarului pentru arhitectura exterioară, cu elemente germane „Fachwerk“, dar adaugă şi elemente româneşti, ce dau clădirii o notă veselă: cele două turnuri acoperite cu olane de gresie colorată, aidoma turlelor de biserici din Bucovina. De asemenea, Karel Liman a folosit, alături de elemente art-nouveau, elemente româneşti: ocniţe specifice Văii Prahovei, divizarea spaţiului prin folosirea elementelor brâncoveneşti, amplificarea functionalităţii prin compartimentarea spaţiului în plan orizontal. „Căci, prin treptata înţelegere a naturii poporului român, cu care a ajuns să se identifice ca nici un alt personaj regal, Maria a înţeles necesitatea cuprinderii funcţiei «naţionale» în reşedinta regală“, se arată în istoria castelului, consemnată de muzeografii domeniului Peleş. Ca şi Palatul Cotroceni, Pelişorul va cunoaşte mai multe etape ale decoraţiei interioare, concepută de Maria în diverse perioade, 1902 – 1903 şi 1925 – 1928, şi ilustra crezul ei în materie de frumos. În testamentul moral adresat „Ţării şi Poporului român“, Regina mărturisea: „dacă toate cele frumoase vă vor aminti de mine, voi fi pe deplin răsplătită pentru dragostea ce v-am purtat-o, căci pentru mine frumosul a fost un crez“. Ciulinii, emblema Scoţiei, în decoraţia interioară a Pelişorului Pelişor are doar 99 de încăperi, faţă de Castelul Peleş cu 160 de încăperi. Întreaga casă a fost decorată pentru a fi o reşedinţă princiară: Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar, iar Dormitorul de aur este decorat după planurile şi desenele reginei cu mobilă sculptată în lemn de tei aurit. Tot după planurile reginei a fost decorat şi biroul ei, iar pereţii Camerei de aur sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema Scoţiei, locul natal al ei. Holul de onoare este rafinat prin simplitate, lambrisat cu casetoane din lemn de stejar. Remarcabil se dovedeşte luminatorul împodobit cu vitralii, element de arhitectură specific artei anilor 1900. În schimb, Biroul Regelui Ferdinand impune prin solemnitate. Din garnitura mobilierului în stilul neorenaşterii germane, se detaşează biroul din lemn de nuc, placat cu trei panouri sculptate care înfăţişează castelele Peleş, Pelişor şi Foişor. Capela integrată apartamentului reginei Maria se află într-un spaţiu placat cu marmură de Ruschiţa, accesibil printr-o arcadă cu coloane, aurită, ce poartă o inscripţie emblematică. Nota de reculegere conferă vitraliile decorate cu antrelacuri ce filtrează o lumină fascinantă. Dormitorul de aur este mobilat cu piese realizate la 1909 în Atelierele de Arte şi Meserii de la Sinaia (şcoală înfiinţată de rege), după planurile şi desenele reginei. Sculptate în lemn de tei, aurite, ele poartă în decoraţie antrelacul de inspiraţie celtică şi elementul zoomorf bizantin, interpretat în maniera Artei 1900. Biroul reginei Maria, amplasat într-un interior împodobit cu coloane brâncoveneşti şi un cămin specific interioarelor româneşti, cuprinde un mobilier conceput de regină. Scaunele şi masa pentru corespondenţă sunt decorate cu simbolurile Mariei, crinul şi crucea gamată. Camera de aur, încăperea pivot a palatului, este insolită ca decoraţie. Pereţii din stuc aurit poartă frunze de ciulini, motiv drag reginei întrucât era emblema oraşului Nancy, capitala Art-Nouveau-lui, dar şi legat de Scoţia, locul natal al Mariei. Mobilierul decorat cu elemente celtice şi bizantine este pus în valoare şi de luminatorul cu forma unei cruci celtice de pe plafon. FOTO Castelul Pelişor Castelul Pelişor deţine şi o valoroasă colecţie de artă decorativă aparţinând Art-Nouveau-ului, printre care lucrări ale unor artişti ca E. Galle, fraţii Daum, J. Hoffmann, L.C. Tiffany, Gurschner etc. O menţiune specială merită manuscrisul – pergament pictat realizat de Maria şi dăruit lui Ferdinand în 1906. Arta plastică poate fi grupată sub genericul „Tinerimea artistică“, mişcare patronată de regină, ce reunea artişti români aflaţi la începutul carierei. La Castelul Pelişor se află şi alte lucrări ale Reginei Maria, în afară de manuscrisul menţionat anterior, ca de exemplu câteva acuarele reprezentând crini. Aici au crescut şi copiii cuplului regal: Carol (viitorul rege Carol al II-lea), Mărioara (regina Iugoslaviei), Elisabeta (regina Greciei) şi Nicolae. Peste un milion de vizitatori în două decenii După anul 1948, castelul Pelişor este preluat de către statul român, devenind Casa de creaţie a scriitorilor, compozitorilor şi artiştilor plastici din România. Urmare a unei îndelungate cercetări de arhivă, după anul 1990, specialiştii au reuşit să reconstituie un spaţiu princiar şi regal, respectând în bună măsură şi inventarul acestuia. Muzeul a fost inaugurat în luna februarie 1993. Vicisitudinile istoriei au făcut ca multe piese valoroase ale vechii colecţii de artă decorativă să fie dispersate, aşa încât, abia în anul 2007, muzeul este reamenajat conform unei noi tematici, mult mai apropiată de varianta pe care regina Maria o gândise în anii 1920. În cele peste două decenii, peste un milion de vizitatori au admirat colecţiile prezentate în sălile micului castel – pictură românească, litografie şi sculptură europeană, mobilier (parţial realizat la Sinaia, după designul reginei), precum şi piese din sticlă, toate acestea definind unicitatea locului. Castelul Pelişor este singurul muzeu Art Nouveau din România. În 1938, cu sănătatea şubrezită şi aflând de la doctori că sfârşitul era aproape, Regina Maria hotărăşte să se întoarcă în ţară, şi pe 18 iulie, trece în eternitate în Camera de aur a Castelului Peliţor, decorată de ea însăşi cu simbolurile pe care le-a iubit: ale credinţei, luminii şi vieţii veşnice. În testamentul său moral – „Scrisoare adresată Ţării şi Poporului meu” – Regina Maria a transmis un mişcător rămas bun poporului cu care se identificase: „De acum înainte nu vă voi mai putea trimite nici un semn; dar mai presus de toate, aminteşte-ţi Poporul meu că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare”. Vă mai recomandăm Misterele castelelor din Prahova. Plăcile de aur găsite la temelia Peleşului şi „templul metafizic” al Iuliei Hasdeu. Iubitori de poveşti, românii atribuie locurilor şi construcţiilor somptuoase din Prahova legende care le sporesc misterul şi fascinaţia. Este şi cazul castelelor Peleş din Sinaia, Cantacuzino din Buşteni şi castelului Iuliei Hasdeu din Câmpina Zece secrete ale Castelului Peleş. Ce au îngropat meşterii la temelia superbei construcţii din Sinaia şi cât a costat apartamentul Împăratului Franz Joseph. Castelul Peleş este considerat cea mai importantă clădire istorică din România, având caracter de unicat. Prin valoarea sa istorică şi artistică, rămâne unul dintre cele mai importante şi frumoase monumente din Europa. „Adevărul“ vă prezintă câteva secrete ale Peleşului „Cuibul Princesei“ de la Peleş. Povestea căsuţei din copaci a Reginei Maria. În anul 1897, tânăra şi frumoasa principesă Maria a României a dorit ca unul dintre visele ei din copilărie să devină realitate, acela de a avea o casă construită în copaci.

627x0

Despre slasher

Check Also

Ford lansează astăzi la Craiova producția noului EcoSport

După ce timp de cinci ani, în uzina Ford din Craiova a fost produs corssover-ul …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *