Home / Local / ATENTIE CALAFETENI…Miercuri, 6 ianuarie , se sarbatoreste Boboteaza si are loc aruncarea crucii in Dunare la Calafat conform traditiei locale. Calafetenii sunt asteptati la slujba care va avea loc in port.

ATENTIE CALAFETENI…Miercuri, 6 ianuarie , se sarbatoreste Boboteaza si are loc aruncarea crucii in Dunare la Calafat conform traditiei locale. Calafetenii sunt asteptati la slujba care va avea loc in port.

Miercuri, 6 ianuarie la ora 11 ,calafetenii sunt asteptati in portul municipiului Calafat unde ca in fiecare an. Primaria organizeaza si anul acesta,sarbatoarea de Boboteaza, Sfintirea Apei celei Mari . Se va ofcia o slujba un sobor de preotii celor trei biserici din Calafat, urmata de traditionala aruncare a crucii in Dunare . Noaptea urmeaza cel mai frumos obicei al locurilor si anume : pazitul fantanilor .OLTENIA SUD va prezenta imagini in timp real de la aceastacrucea la calafat sarbatoare de traditie in zona noastra .

CUM SE SĂRBĂTOREA ÎNAINTE NOAPTEA DINTRE BOBOTEAZĂ ŞI SF.ION
Păzitul fântânilor şi iordănitul sunt obiceiuri care se practică în noaptea dintre Bobotează şi Sfântul Ion şi care din fericire sunt prezente şi în zona nostră- Calafat, Poiana Mare, Maglavit, Basarabi etc.. Acest obicei se parctica înainte de către flăcăii satului, tineri de până la 20 de ani. Pregătirea începea din după-amiaza zilei de Bobotează, când se împodobeau fântânile cu frunze, papură, stuf sau pănuşi de porumb. Odată cu lăsarea serii, se făcea focul lângă fântână, simbolul fiind nu numai întâmpinarea „gerului Bobotezei” ci şi al aşa-numitei iluminării. Specialiştii în etnografie spun că, de la Crăciun până la Bobotează, spiritele celor decedaţi care au venit la masa de sărbători trebuie acum să se întoarcă şi drumul trebuie luminat.

Păzitul fântânilor a devenit acum doar un motiv de petrecere pentru tineri ca şi pentru cei mai puţin tineri. În trecut obiceiul avea ca scop împiedicarea duhurile rele care doreau să strice apa. Tinerii se întâlneau lângă fântână, pentru a face focul şi a sta de pază toată noaptea. La mijlocul nopţii, pleacau cu Iordănitul prin sat să-i stropească pe cei care poartă numele de Ion.

Spurcatul apei, în mod simbolic, cu tărâţă de grâu sau de porumb, constituia proba la care bătrânii satului îi supuneau pe cei tineri. Dacă bătrânii reuşeau să treacă neobservaţi şi să strice apa, păzitorii trebuiau ca până în zori să scoată atâtea găleţi cu apă până când fântâna era curăţată. În dimineaţa de Sfântul Ion, după rânduială bătrânii veneau să sfinţească cu aghiazmă apa fântânii. Feciorii se spălau pe faţă cu apă curată pentru alungarea spiritelor malefice şi pentru purificare. Apa era dusă apoi gospodarilor, care se spălau de trei ori pe faţă şi apoi stropeau păsările, animalele şi pomii, pentru a fi roditori tot anul.

CUM SE SĂRBĂTOREŞTE ACUM ÎN ZONA CALAFATULUI
În momentul de faţă multe dintre aceste ritualuri s-au pierdut. Acum se păstrează doar iordănitul care se face însă dimineaţa şi nu la miezul nopţii. Totul se reduce din păcate la un chef cu prietenii sau vecinii. Se fac grătare şi se ard cauciucuri . Nu se mai împodobesc fântânile ca înainte. Cu ceva timp în urmă (în perioada comunistă)se obişnuia ca să se tragă cu tunurile cu carbid care erau bucuria copiilor. De ceva timp s-a introdus şi cortul, multe localităţi făcând din prelate corturi iar la Poiana Mare se obişnuieşte să se facă focul în tobiţe montate în interior pentru a face faţă gerului de peste noapte. În zona noastră acest ritual s-a păstrat şi parcă de la an la an devine mai puternic la unele fântâni petrecerea durând şi trei zile.

BOTEZUL DOMNULUI, BOBOTEAZA. Boboteaza ocupă un loc special mai ales în viaţa credincioşilor de la sate, unde cu acest prilej sunt organizate o serie de datini şi obiceiuri ce au rolul de a da o aură aparte acestui praznic împărătesc.

În Ajunul Bobotezei se purifică oamenii şi gospodăriile, prin stropirea lor cu apă sfinţită, se desfăşoară practici de stimulare a rodului pământului (colindul cu Chiraleisa), dar sunt impuse şi interdicţii pentru a asigura bunăstarea şi sănătatea credincioşilor în noul an. Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia. La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul, în acelaşi scop, fetele, văduvele şi flăcăii tomnatici iau un fir de busuioc de la preot, îl leagă cu aţă, lână sau mătase roşie şi îl poartă cu ei pentru a fi ocrotiţi. Obiceiul specific acestei zile este colindatul cu Chiraleisa, în care grupuri de băieţi înconjurau casele, grajdurile şi anexele sătenilor sunând din clopoţei, tălăngi ori fiare vechi, rostind în cor versurile: „Chiraleisa,/ Spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne”.

BOTEZUL DOMNULUI, BOBOTEAZA. Fiind şi ultima zi a ritualului de peţire a fetelor, Boboteaza reprezenta în conştiinţa populară apogeul practicilor referitoare la întâlnirea ursitului şi a dragostei adevărate, scrie crestinortodox.ro. În această noapte, fetele recurgeau la numeroase practici mai mult sau mai puţin magice pentru a-şi ghici sau vedea alesul, precum: numărau parii de la gard, ghiceau în oglindă şi chiar în apă, puneau fire de busuioc sub pernă, scoteau diferite obiecte simbolice de sub farfurii ori scormoneau focul din vatră spunând: „Cum sar scânteile din jăratic, aşa să scânteie inima lui, şi nu inteţesc focul, ci inteţesc inima lui”.

SEMNIFICATIE SI ISTORIC
BOBOTEAZA. Boboteaza face parte din suita celor 12 sarbatori crestine importante si este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului, inainte ca Iisus sa paseasca in viata publica, de aceea Biserica mai numeste Boboteaza si „Aratarea Domnului”, „Dumnezeiasca Aratare” sau „Epifania”, aceasta din urma denumire provenind din limba greaca si inseamnand „aratare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza inseamna innoirea omului crestin.
BOBOTEAZA. Dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu „Chiralesa” de Boboteaza, dar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, fiind vizati doar cei care purtau numele Sfantului.
BOBOTEAZA. La Sfantul Ioan se incheie sarbatorile de iarna, iar oamenii isi intra in ritmul normal al lucrurilor. In Rasarit, pana in a doua jumatate a secolului al IV-lea, Nasterea Domnului era cinstita in aceeasi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) si Sfantul Ioan (7 ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare.
BOBOTEAZA. Ajunul, adica ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Craciunului sau Vinerea Mare dinaintea Pastilor. Tot in Ajunul Bobotezei, preotii merg la casele credinciosilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apa sfintita, binecuvantarea Sfintei Treimi.
BOBOTEAZA. Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului.Boboteaza-la-Calafat-2016-810x536 (1)

Despre slasher

Check Also

BREAKING NEWS ! De maine se primesc cereri de angajare la societatea primariei !

Unul dintre cele mai importante proiecte ale primarului Lucian Ciobanu este tot mai aproape de …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

 
Or wait 10 seconds