Home / PUBLICITATE / Arsenie Boca – un fenomen social

Arsenie Boca – un fenomen social

Supranumit Sfântul Ardealului, călugărul Arsenie Boca (1910-1989) atrage ca un magnet pelerinii la mormântul său de la Mănăstirea Prislop (Hunedoara). Conform estimărilor, 800.000 – 1.000.000 de persoane merg anual la Prislop. Sondajele recente spun că peste 90% dintre români au auzit de Arsenie Boca, iar 35% dintre aceștia îl consideră deja un sfânt. Care sunt procedurile pentru canonizare? De ce a luat amploare acest fenomen? Care sunt diferențele psihologice între un om religios și un ateu? Este societatea modernă desacralizată? Poate trăi omul fără Dumnezeu? La aceste întrebări și la multe altele am încercat să răspundem în emisiunea „Audiență generală“ din 3 august, difuzată la Alege TV.

Un sondaj Inscop realizat în perioada 9-14 iulie 2015 pe un eșantion de 1.075 de persoane în 39 de județe și municipiul București, cu o marjă de eroare de 3%, a testat religiozitatea românilor. Potrivit sociologilor, 84% dintre români se consideră persoane religioase, 10,3% s-au declarat persoane nereligioase, iar 1,1% atei convinși. Dintre persoanele religioase, 25,4% merg la biserică o dată pe săptămână (duminica), 18,9% merg o dată pe lună, iar 37,8% merg la cele mai importante sărbători religioase. Conform sondajului, 96,5% dintre cei chestionați cred în Dumnezeu, 84,4% cred în sfinți, 54,4% cred în viața de apoi, 42,4% cred în miracole, 31,2% cred în deochi, 25,5% cred în blesteme, 23,8% cred în horoscop, 15,6% cred în extratereștri, 15,3% cred în vrăjitorie. Datele sociologice arată că românii sunt credincioși, dar și superstițioși. Majoritatea covârșitoare se declară persoane religioase, dar procentele scad pe măsură ce crește numărul întrebărilor legate de practicarea cultului.

Ce spun sondajele

Un caz aparte se referă la părintele Arsenie Boca (1910 – 1989), călugăr înmormântat la Mănăstirea Prislop (Hunedoara). Mormântul părintelui Arsenie Boca a devenit loc de pelerinaj după 1990. Se estimează că, anual, între 800.000 și 1.000.000 de români merg în pelerinaj la Prislop, deși părintele nu a fost canonizat de către Biserica Ortodoxă Română (BOR). În ultimii ani, fenomenul a luat proporții uriașe. Mii de persoane, venite cu autocare și microbuze din toate colțurile țării, așteaptă zilnic la poarta mănăstirii, începând cu ora 5 dimineața. La 6 se deschid porțile și puhoiul de oameni se îndreaptă spre mormânt. Pentru a preveni evenimentele nedorite, un echipaj al Jandarmeriei Române este zilnic prezent la acest obiectiv, alături de o firmă de pază. Forțele de ordine ghidează pelerinii și au grijă să nu se creeze învălmășeală. Pe lângă fenomenul „Arsenie Boca“, au înflorit și mici afaceri.
În localitatea Silvașu de Sus, ultima în drumul pelerinilor către mănăstire, oamenii locului oferă turiștilor cazare în pensiuni sau în propriile case, iar florăriile abundă. Pe câțiva kilometri înainte de obiectiv, au răsărit chioșcuri din lemn la care se vând de toate: de la suveniruri la mâncare și răcoritoare. Afacerea generată de cel supranumit „Sfântul Ardealului“ este estimată de specialiști la 15-25 de milioane euro/an.
Același sondaj Inscop a testat și amploarea fenomenului „Arsenie Boca“. 90,6% din persoanele chestionate la nivel național au răspuns că au auzit de Arsenie Boca, iar dintre aceștia 34,8% îl consideră deja un sfânt. 17,2% dintre respondenți consideră că este doar un preot, 5,9% un călugăr, 1,1% o afacere pentru biserică; 1,1% un mit, iar 0,9% un mit creat de presă. De altfel, subiectul „Arsenie Boca“ apare frecvent în mass-media.

Omul religios vs ateul

Fenomenul „Arsenie Boca“ a fost punctul de plecare al emisiunii „Audiență Generală“ de la Alege TV de luni (3 august), intitulată „Despre nevoia de sacru“, la care invitați au fost preotul Adrian Stănulică – din partea Arhiepiscopiei Craiovei și conf. univ. dr. Adriana Neacșu – cadru didactic la specializarea Filosofie a Facultății de Drept și Științe Sociale, Universitatea din Craiova. De ce a luat amploare acest fenomen? „Părintele Arsenie Boca, prin modelul lui și personalitatea de excepție, a reușit să canalizeze nevoile profunde ale populației, care și-a canalizat aspirațiile către acest loc încărcat de sacralitate. A fost un om viu, foarte aproape de timpul nostru. Există oameni care l-au cunoscut, sunt capabili să depună mărturie pentru personalitatea lui deosebită. Faptul că el a trăit printre noi atrage. Într-un fel, părintele Boca este martorul patimilor noastre de o viață întreagă, dacă vreți și a patimilor noastre ca popor în timpul comunismului. Cred că și acest lucru determină un mare aflux către mormântul lui“, este de părere Adriana Neacșu. „Cred că în fiecare dintre noi există nevoia de a ne rupe de cotidian și a ne hrăni din punct de vedere spiritual. Mulți dintre oamenii zilelor noastre încearcă să ajungă la adevăr foarte repede, sărind anumite etape. În cazul părintelui Arsenie Boca, mulți se bazează pe mărturia celor care l-au cunoscut sau sunt promovate o serie de întâmplări miraculoase“, a afirmat, la rândul său, preotul Adrian Stănulică. Reprezentantul Bisericii a spus că pentru canonizare trebuie respectate o serie de proceduri. Decizia aparține Sfântului Sinod al BOR, dar în prealabil o comisie bisericească verifică respectarea unor condiții de fond, cum ar fi: conduita morală ireproșabilă, minunile săvârșite, descoperirea unor moaște, dar și „evlavia poporului“. Fenomenul în sine ar fi de natură să determine canonizarea părintelui Arsenie Boca, însă BOR nu s-a pronunțat până acum asupra acestui subiect. Ultimul sfânt canonizat în Oltenia este Irodion de la Lainici (2010).
Care este diferența psihologică dintre un om religios și un ateu? „Diferența constă în modul în care omul religios se înțelege pe sine, în raport cu lumea. Un liber-cugetător sau a-religios înțelege omul în integralitatea lui, ca o ființă suficientă sieși. Un om religios nu se înțelege pe sine decât prin raportare la divin, la sacru. Evident că și omul a-religios are nevoi spirituale. El găsește sprijin în ideea de umanitate, pe care o vede dincolo de sine, dar în care își proiectează toate idelaurile. Idealurile sale și ideea de om ideal, om ca ființă perfectă. Pentru omul religios, omul nu este o ființă perfectă. Perfectă este doar Divinitatea spre care omul religios tinde. Prin sfințenie, unii oameni se apropie cel mai mult de modelul acesta al Divinității“, a explicat Adriana Neacșu.

Dimensiunea religioasă a omului

Este societatea modernă desacralizată? Poate trăi omul fără Dumnezeu?
„Au fost filosofi care au negat dimensiunea religioasă a omului: materialiștii francezi, iluminiștii, în general. Au pedalat mult pe opoziția dintre rațiune și credință. La noi în țară, Titu Maiorescu ajunge la concluzia că nu există Dumnezeu de vreme ce nu poate fi demonstrată existența Sa. Toți maiorescienii credeau că religia este o etapă care va fi depășită pe măsură ce omul va fi mult mai educat. Nu este așa. Se pare că dimensiunea religioasă este profundă în om și apare sub forme ascunse, sublimate. Feuerbach spunea că Dumnezeu este proiecția pe care omul și-o face lui însuși, dar într-o formă ideală. Auguste Comte, care promova ideea de umanitate, ajunge să vorbească despre o «religie a omului». Unii au spus că și această negație a lui Dumnezeu se poate transforma într-o religie. O religie fără Dumnezeu. Și budismul a fost o religie fără Dumnezeu, care ulterior l-a proiectat pe Buddha ca divinitate (…). Ideea religiozității ca dimensiune esențială a omului rezistă pentru că ține de nevoia omului de spiritualitate. Blaga vorbea de faptul că omul se diferențiază de animal prin această aspirație către transcendent. Și oamenii cei mai educați ajung într-un punct în care nu mai pot să explice lumea, universul, existența. Și atunci spun că trebuie să existe ceva dincolo, pe care nu-l înțelegem încă, nu-l putem explica“, a explicat prof. Neacșu.
„Ideea religioasă este sădită ontologic în ființa noastră. Fiecare dintre noi este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dacă omul tinde spre perfecțiune, el tinde spre perfecțiune pentru că poate să fie perfect. Poate să fie ca Dumnezeu, dar trebuie să fie preocupat de a găsi calea spre perfecțiune, de a se îndrepta în fiecare zi. Vedem foarte mulți oameni preocupați de desăvârșirea lor spirituală. Avem modele, avem sfinți. Avem oameni despre care credem că sunt sfinți, pe care îi considerăm sfinți. Nu putem trăi fără Dumnezeu și nu cred că acest lucru se întâmplă în zilele noastre. Este adevărat că mulți dintre noi suntem prinși în tumultul vieții cotidiene, punem accent pe tot ce înseamnă material, însă faptul că bisericile sunt pline este o dovadă a faptului că omul zilelor noastre, deși are o ofertă bogată a materialului foarte bine promovată, reușește să găsească răgaz de a se rupe de cotidian și a se hrăni spiritual, de a căuta întâlnirea lui cu Dumnezeu la nivel personal. (…) Fiecare dintre noi avem o serie de motivații când îl căutăm pentru prima dată pe Dumnezeu“, a afirmat, la rândul său, preotul Adrian Stănulică.
Emisiunea „Audiență Generală“ din data de 3 august poate fi urmărită și în înregistrarea atașată acestui text.www.gds.ro .arsenie-boca1.

Despre slasher

Check Also

SEO on page

Pierdut certificat

Pastrans com SRL declar pierdut certificat constatator de funcționare magazin general

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *