30 de ani de la Revoluția din 1989. Ce s-a întâmplat între 16 și 22 decembrie 1989 în România . Adevarul pentru cei ce au uitat !

0
306

Revoluţia română din decembrie 1989 a înlocuit totalitarismul cu libertatea. În urmă cu 30 de ani, o revoltă a românilor începută la Timişoara a cuprins ca o flamă toată ţara. A fost atât de puternică, încât a spulberat în câteva zile aproape patru decenii de dictatură comunistă. Au fost cele mai curajoase proteste ale sfârșitului de secol XX în Europa și s-au soldat, din păcate, cu victime, spre oroarea lumii întregi, care a putut privi – pentru prima dată în direct, la televizor – cum se desfășoară o revoluție într-o țară sătulă de zecile de ani de privațiuni și suferințe.

Regimul lui Nicolae Ceaușescu a căzut în ultimele zile ale anului 1989, încununând o transformare mai amplă care deja se petrecuse în fostul bloc comunist: Zidul Berlinului căzuse, Războiul Rece se sfârșea, iar Europa de Est își regăsea libertatea și democrația.

Foşti oficiali ai regimului totalitar nu au dispărut, însă, complet de pe scena publică din România, dimpotrivă. Dar hotărârea românilor de a avea pluralism politic, libertate de exprimare, libertatea de a călători şi de a-şi conduce propriile afaceri a câştigat.

Ce s-a întâmplat între 16 și 22 decembrie în România? Iată o cronologie succintă a evenimentelor care au marcat Revoluția din 1989:

16 decembrie 1989

Timişoara, zorii zilei –  Câteva zeci de manifestanţi, veniți încă din seara zilei de 15 decembrie, păzesc casa din care pastorul reformat Laszlo Tokes ar fi urmat să fie evacuat. În cursul dimineţii, primarul dă asigurări personal că pastorul rămâne pe loc, dar protestatarii se înmulţesc.

Ora 14:00 – Peste 1000 de persoane sunt adunate în faţa bisericii şi a casei pastorului, pe strada Timotei Cipariu. Tramvaiele sunt blocate. În zonă sosesc 28 de miliţieni în uniformă, dar şi cadre ale Securităţii şi Miliţiei în civil.

Ora 16:00 – Prezenţa Securităţii şi a Miliţiei sporeşte tensiunea. Manifestaţia devine politică. Protestatarii strigă „Jos Ceauşescu!” şi cer o viaţă mai bună.

Ora 18:00 – În zonă apar 80 de scutieri şi trei maşini de pompieri.

Ora 19:00 – Au loc ciocniri între protestatari şi forţele represive. Scutierii sunt înfrânţi de manifestanţi. Un furtun imens al pompierilor ajunge în râul Bega.

Ora 20:30 –  Circa 700 de manifestanţi merg spre sediul judeţean al PCR, un alt grup spre Piaţa Operei.

Ora 21:00 – Şeful Securităţii de la Bucureşti, Iulian Vlad, trimite la Timişoara o echipă operativă de rang înalt pentru a înăbuşi revolta.

Orele 21:00 – 23:30 – Forţele represive alcătuite din miliţieni, securişti, pompieri şi grăniceri arestează şi brutalizează 180 de manifestanţi. La ordinul lui Niclae Ceauşescu, garnizoana MApN Timişoara intră în alertă.

17 decembrie 1989

 

Timişoara

Ora 9:00 – După ce în data de 16, manifestanţii alungaseră scutierii şi pompierii din centru, în oraş ajunge un grup operativ de la Marele Stat Major al Armatei. Lazlo Tokes şi soţia fuseseră evacuaţi cu violenţă în cursul nopţii. Începe o demonstraţie de forţă militară.

Ora 11:00 –  Pe străzile Timişoarei se află câteva mii de manifestanţi. Vitrinele librăriilor din centru sunt sparte, sunt distruse cărţile care îl glorificau pe dictator. Ministrul Apărării, Vasile Milea, ordonă ca sediul PCR din oraş să fie apărat cu 400 de soldaţi.

Ora 13:30 – De la București, Vasile Milea transmite că „situaţia de la Timişoara s-a agravat. Este ordin să intervină armata. Armata intră în stare de luptă. În judeţul Timiş este stare de necesitate”. Legal, ordinul nu putea veni decât de la Nicolae Ceauşescu.

Ora 13:45 – Pe străzile Timişoarei apar tancurile. Pe Calea Girocului, protestatarii le blochează şi ridică în faţa lor baricade. Unele sunt incendiate.

Orele 12:00-14:00 –  Punctele simbolice şi strategice ale Timişoarei sunt împânzite de dispozitive MApN.

Ora 15:30 – Conducerea garnizoanei din oraş a fost preluată de şefii din Marele Stat Major, veniţi din Capitală: general maior Ştefan Guşă şi general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, prim-adjuncţi ai ministrului apărării, general locotenent Mihai Chiţac etc., alături de secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Ion Coman.

Orele 16:00 -18:00 – Manifestanţii iau cu asalt Comitetul Judeţean de partid, intră în clădire, distrug inscripţia PCR de pe faţadă.

La Bucureşti se adună Comitetul Executiv al PCR. Nicolae şi Elena Ceauşescu îi ceartă pe miniştrii Apărării, de Interne şi pe ceilalţi generali că la Timişoara încă nu s-a tras cu muniţie de război.

„Să fi tras în ei, să fi căzut și pe urmă luați și băgați în beci. Nu vi s-a spus așa? Unul să nu iasă!” – strigă Elena Ceaușescu.

„Deci, măsuri imediate, să lichidăm repede ce este în Timișoara, să punem trupele în stare de alarmă, în stare de luptă, atât unitățile Ministerului de Interne, cât și cele ale Apărării Naționale, și oriunde se încearcă vreo acțiune, lichidată radical! Cei care au intrat în Comitetul Județean al PCR nu trebuiau să mai iasă de acolo!”, spune și Nicolae Ceaușescu.

Miniştrii Milea, Postelnicu, şeful Securităţii, Iulian Vlad, promit să remedieze situaţia. La Timişoara, forţele de represiune trag primele focuri de armă.

Ora 18:00 –  La ordinul gen.mr. Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, soldaţii trag din plin asupra protestatarilor de pe Calea Girocului sub pretext că recuperează tancurile blocate.

Ora 18:45 –  MApN transmite către garnizoana Timişoara indicativul „Radu cel Frumos”, adică înarmarea militarilor cu muniţie de război şi alarmă parţială de luptă. Se trage şi în centru, la Catedrală, pe Calea Lipovei şi în alte puncte.

Seara – În câteva ore au fost împuşcaţi mai mult de 300 de oameni. Răniţii ajung la spital cu maşini particulare, fără însemne. Salvările nu apar în zonele de conflict.

Noaptea –  În noaptea de 17 spre 18 decembrie, autorităţile „inventariază” cadavrele de la Spitalul Judeţean. Din ordinul Elenei Ceauşescu şi subsecvent al lui Ion Coman, în operaţiunea „Trandafirul”43 din cele 58 de cadavre aflate la morgă sunt trimise cu un camion frigorific la Bucureşti. Aici vor fi incinerate, iar cenuşa aruncată într-un canal.

mortii de la Timisoara
Morții de la Timișoara

18 decembrie 1989

Bucureşti, Timişoara

Ora 05:30 –  Secretarul PCR, Ion Coman, raportează la Bucureşti că la Timişoara „situaţia este sub control”. În precedentele 24 de ore, la Timişoara fuseseră ucişi 66 de manifestanţi. Numărul răniţilor se apropia de 300.

Ora 08:00 –  Informat în detaliu asupra represiunii, Nicolae Ceauşescu decide că nu este cazul să contramandeze vizita în Iran. Pleacă la Teheran.

Ora 09:00 – La Timişoara, trupelor MApN suplimentare din Buziaş, Lugoj şi Arad li se adaugă soldaţi din Buzău. În ciuda represiunii, zeci de mii de muncitori timişoreni intră în grevă generală.

Orele 15:00-16:00 –  Grupuri masive de muncitori revoltaţi de măcelul din ajun se îndreaptă spre centrul oraşului.

Orele 17:00 – 19:00 – Manifestanţi cu lumânări în mâini se adună pe treptele Catedralei. Generalul Mihai Chiţac a ordonat soldaţilor să tragă şi a tras el însuşi în civili. În oraş se va trage până dimineaţă. Cu totul, 7 morţi şi 98 de răniţi.

19 decembrie 1989

Bucureşti, Timişoara

Ora 05:00 – La crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti are loc acţiunea ilegală de incinerare a celor 43 de corpuri furate de la morga Spitalului Judeţean din Timişoara. Ordonată de Elena Ceauşescu, operaţiunea „Trandafirul” era menită să şteargă urmele represiunii.

Orele 07:00 – 12:00 – La Timişoara, mii şi mii de lucrătorii de la Optica, AEM, Electro-Timiş, ELBA, Solventul, Azur Electromotor ies în stradă. Securişti şi militari conspiraţi constată că manifestaţiile se amplifică. Protestul de la Timişoara nu mai poate fi oprit.

Ora 13:50 –  Gen. mr. Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major, ordonă retragerea în cazărmi a tancurilor şi TAB-urilor, precum şi o parte a soldaţilor. Tuturor li se interzice folosirea armamentului de război din dotare.

Orele 15:00-17:00 – Demonstranţii controlează toate punctele simbolice ale Timişoarei.

Seara – Manifestanţii rămân până târziu în centrul oraşului.

20 decembrie 1989

Timişoara, Bucureşti

Ora 09:00 – Zeci de mii de manifestanţi vin dinspre platformele industriale spre Piaţa Operei din centrul Timişoarei. Strigă: „Jos dictatorul”, „Libertate!”, „Există Dumnezeu!”, „Armata e cu noi!”

Ora 11:30 –  Forţele de Miliţie şi Securitate părăsesc dispozitivele. Soldaţii MApN au permis trecerea coloanelor de protestatari.

Ora 12:00 –  În centrul Timişoarei, 150.000 de oameni protestează contra regimului comunist. Manifestanţii au urcat pe TAB-uri, oferindu-le soldaţilor pâine, flori şi ţigări.

Ora 12:30 – Mai mulţi manifestanţi au deschis Balconul Operei, iar la scurt timp, întreaga adunare a îngenunchiat ca să spună „Tatăl Nostru”. Vorbitorii au proclamat „Timişoara – primul oraş liber de comunism al României”.

Ora 14:30 –  A sosit de la Bucureşti premierul Constantin Dăscălescu. Revoluţionarii cer demisia întregii conduceri a ţării, alegeri libere şi judecarea vinovaţilor pentru uciderile de la Timişoara.

Ora 17:00 – Preşedintele Republicii Socialiste România şi şeful Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, se întoarce la Bucureşti din Iran. Nemulţumit de maniera în care adjuncţii acţionaseră la Timişoara, îl numeşte pe general locotenent Victor Atanasie Stănculescu coordonator al situaţiei în întreg judeţul Timiş, unde decretează starea de necesitate.

Seara – Nicolae Ceauşescu apare la televizor, îi numeşte pe demonstranţii de la Timişoara „huligani”, îi învinuieşte de „acţiuni antinaţionale şi teroriste” în slujba „agenturilor străine”.

21 decembrie 1989

București

Orele 09:00-11:00 – În fața Comitetului Central al PCR apar manifestanți la un miting oficial, cerut de Nicolae Ceaușescu însuși.

Ora 11:00 – Începe mitingul de susținere a șefului Partidului Comunist Român și a regimului.

Ora 12:06 – Dictatorul Ceaușescu apare la balconul clădirii și se adresează mulțimii anunțând sporirea salariilor și unele înlesniri. Este șocat să constate că este huiduit. Transmisiunea TVR se întrerupe.

Orele 12:00-12:30 – Incidentul televizat dă semnalul solidarității cu Timișoara la Cluj, Brașov, Sibiu, Iaşi. Sute de manifestanți vor cădea victimă represiunii în orele următoare.

Orele 12:10 – 13:00 – Potrivit procurorilor care se ocupă de dosarul Revoluției, la București, mai multe persoane au înțepat manifestanți, mai ales pe femei, cu obiecte ascuțite, ca să provoace dezordine. Pentru protejarea oficialilor, o autospecială MApN a emis un sunet de panică, sunet de joasă frecvență. Acesta a dispersat rapid şi în haos mulțimea.

Orele 13:00-14:00 Cei mai curajoși dintre demonstranți rămân în grupuri în Piața Universității, Piața Romană și Piața Unirii. Li se adaugă alți bucureșteni în semn de solidaritate cu Timișoara.

Orele 14:00 -16:00 Dispozitivul de apărare al CC al PCR este suplimentat cu trupe MApN, de Interne și de Securitate. Apar transportoare blidate, ulterior și 6 mașini de pompieri, trupe din Gărzile Patriotice.

Ora 16:00 – În fața Hotelului Intercontinental, șoferul unui camion MApN pierde controlul autovehiculului și intră din plin în mulțime. Mor 7 demonstranți, 8 oameni sunt răniți.

Ora 18:00 – Cei 2.000 de manifestanți din Piața Universității ridică în faţa dispozitivului militar de-a lungul b-dului Magherudin mobilier stradal, tomberoane, apoi câteva automobile, o baricadă.

Ora 19:30 – Un TAB care a intrat în baricadă a fost capturat de demonstranți și a fost incendiat. Niciun soldat nu a fost rănit.

Ora 20:00 – Forțele represive încep să tragă în demonstranți, foc cu foc. Se fac arestări.

Ora 22:00 – În urma tentativelor eșuate de îndepărtare a baricadei, dispozitivului de apărare al Comitetului Central al PCR i se alătură peste 780 elevi militari.

Ora 23:00 – Ministrul apărării, Vasile Milea, ordonă îndepărtarea baricadei cu tancurile. Demonstranții sunt bătuți de milițieni, securiști în civil, soldați. Unii sunt împușcați în cap, la zidul Universității. Alții încearcă să scape la metrou, dar sunt prinși, bătuți și încărcați în dube.

Orele 23:30 – 02:00 – Continuă torturarea demonstranților prinși pe străzile adiacente Pieței Universității și de-a lungul peronului de la metrou. Treptele stației sunt pline de sânge.

Cei 1.245 de arestați sunt duși la Miliția Capitalei, în câteva secții de Miliție și unități de Securitate. În jur de 700 ajung la Penitenciarul Jilava. Printre ei, și copii. Continuă tortura și relele tratamente.

22 decembrie 1989

București

Orele 03:00-05:00 – Mașini de pompieri și de salubritate spală de sânge caldarâmul din Piața Universității, treptele de la metrou și străzile din jur.

Orele 05:00 – 11:00 – „Inventarul” deceselor şi rănirilor cauzate de represiune în primele 6 zile ale Revoluţiei Române este de 53 de morţi, 831 de răniţi şi 890 arestaţi.

Orele 07:00-08:00 – Coloane de protestatari din marile uzine ale Bucureştiului se îndreaptă spre CC al PCR unde înnoptase cuplul Ceauşescu, supervizând represiunea cu ajutorul şefilor Armatei şi Securităţii.

Ora 09:00 – Nicolae Ceauşescu cere şefului Securităţii, Iulian Vlad, şi ministrului MApN, Vasile Milea, să blocheze cu orice preţ apropierea demonstranţilor de CC. Retras în biroul propriu, Vasile Milea îşi trage un glonţ în piept.

Ora 09:55 – Dictatorul îi cere gen.Victor Atanasie Stănculescuîntors de la Timişoara, unde coordonase represiunea soldată cu zeci de morţi şi sute de răniţi, să preia portofoliul Apărării şi să dea ordin de luptă. Acesta dă un ordin contrar. La fel a procedat şi Iulian Vlad, şeful Securităţii.

Ora 10:30 – Începe şedinţa Comitetului Politic Executiv, primul cerc al puterii în Republica Socialistă România. Deşi ştiau că zeci de mii de oameni se îndreaptă spre Comitetul Centrul, liderii regimului nu s-au opus, au susţinut decizia acestuia de a lupta contra românilor.

Ora 10:50 – Nicolae Ceauşescu impune starea de necesitate pe întregul teritoriul României. Toate unităţile MApN, de Interne, ale Gărzilor Patriotice au intrat în alarmă şi erau înarmate cu muniţie de război.

Ora 11:30 – Cu sediul CC înconjurat de 80.000 de manifestanţi, Victor Atanasie Stănculescu le cere lui Nicolae Ceauşescu şi Elenei să plece din Comitetul Central cu un elicopter.

Ora 12:06 – Cuplul Ceauşescu părăseşte sediul puterii cu elicopterul. Este momentul în care dictatura comunistă se prăbuşeşte.

elicopterul care pleaca cu ceausestii
Cuplul Ceaușescu părăsește sediul CC cu elicopterul Foto: captură video

Ora 13:00 – Un grup de manifestanţi, între care actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, anunţă la televiziune fuga Ceauşeştilor şi căderea regimului. Urmează generali de Armată şi Securitate, mulţi participanţi la represiune, care cer colegilor de pe teren să oprească măcelul.

Ora 14:45 – Liderul comunist, Ion Iliescu, văzut drept competitor al lui Nicolae Ceauşescu, se adresează românilor spunând că dictatorul „a întinat nu numai comunismul” şi dă întâlnire grupului care îl susţinea la MApN.

Ora 16:00 – La sediul MApN din Drumul Taberei, Ion Iliescu, Petre Roman, şi alţi membri ai grupării se întâlnesc cu şefii Armatei şi Securităţii. Toţi recunosc autoritatea Frontului Salvării Naționale, în frunte cu Ion Iliescu.

Ora 17:00 – Ion Iliescu se adresează zecilor de mii de manifestanţi din Piaţa Palatului de la balconul CC, cu apelativul „tovarăşi!”. E nevoit să reformuleze din cauza huiduielilor.

Orele 17:30 – 19:00 În timp ce mulţimea scandează „Jos comunismul!”, „Fără comunişti!”, într-unul din birouri are loc întâlnirea membrilor FSN „care acţionează de şase luni”, după spusele lui Nicolae Militaru prezent alături de Ion Iliescu, Silviu Brucan, Alexandru Bârlădeanu, Petre Roman, gen. Ştefan Guşă, gen. Iulian Vlad, etc.

fsn iliescu cu generalii
Ion Iliescu și lideri militari pregătesc comunicatul FSN Foto: captură TV

Ora 18:10 – Cuplul Ceauşescu, capturat cu câteva ore mai devreme, ajunge la o unitate militară din Târgovişte.

Teodor Brateş, șeful TVR, anunţă evenimentul, dar îl neagă minute mai târziu, deşi era adevărat.

Ora 19:30 – Ajuns la televiziune, Ion Iliescu alături de Gelu Voican Voiculescu atribuie focurile de armă care se auziseră în Piaţa Palatului în timpul „constituirii” FSN, unor securişti „bezmetici”, „sinucigaşi”, „terorişti”.

Orele 17:00- 22:30 – La televiziune se perindă revoluţionari, nomenclaturişti, persoane cunoscute publicului larg precum actori şi cântăreţi. Silviu Brucan interzice accesul liderului ţărănist Corneliu Coposu în faţa camerelor, probabil şi a altora.

Ora 22.30 – Ion Iliescu dă citire comunicatului Frontului Salvării Naţionale. Documentul anunţă la televiziune alungarea de la putere a „clanului Ceauşescu” şi primele măsuri pentru reinstaurarea democraţiei, a pluralismului politic şi a unei economii libere.

FSN urma să fie o structură neutră care să administreze ţara până la alegeri. În ianuarie 1990 s-a transformat în partid politic.